mercredi 26 février 2020

Achilles (Achille, Ahile) at The British Museum in "Troy: myth and reality" (1)


"Ursita îi harazise lui Ahile o glorie nepieritoare.
El trebuia sa fie cel mai mare dintre eroii care vor lupta sub zidurile Troiei.
Ispravile lui aveau sa fie mari, dar el nu se va întoarce viu de la Troia,
ci va pieri în floarea vârstei, rapus de o sageata." [1]


Ursita s-a împlinit întocmai.


 O dovada a "gloriei nepieritoare" este si faptul ca tocmai el si doar el, Ahile,
a fost aleas pentru a ilustra afisul si coperta albumului expozitiei
"Troy: myth and reality" gazduita de British Museum.

Filippo Albacini - Ahile ranit (1825)
Marmura cu sageata de lemn aurit; The Devonshire Collections, Chatsworth

 Pe peretele din spatele statuii lui Albacini, este expus tabloul lui Briton Rivière, Hector mort (1892).
Ahile stia ce-l asteapta. I se prevestise ca daca îl va ucide pe Hector, va muri si el curand dupa aceea.

"...va pieri în floarea vârstei, rapus de o sageata."

 Thomas Banks – Thetis scufundându-l pe Ahile în râul Stix (1789)
Marmura alba de Sicilia; Victoria and Albert Museum

 Thetis, mama lui, încercase sa-l protejeze. Îl scufundase în apele Stixului, pentru a-l face
invulnerabil. Tinându-l însa de un calcâi. Tocmai acolo pe unde va intra sageata lui Paris.

Apoi îl trimisese pentru a fi instruit de centaurul Cheiron
(vezi latura îngusta din dreapta a sarcofagului din fotografia de mai jos).  

 Sarcofag atic, 150-200 d.Ch. - Ierapetra, Creta
Marmura; British Museum

 Mai târziu, îl acunsese printre fetele lui Lycomedes, regele din Skyros. Acolo îl descoperisera insa Ulise si Diomedes, 
caci grecilor le fusese prezis ca fara Ahile nu vor castiga razboiul cu Troia.
Pe latura lunga a sargofagului, Ahile apare în centru, înconjurat de fetele lui Lycomedes.
Dintre obiectele aduse de asa-zisii negustori, tocmai a ales o casca, ceea ce îl va da de gol.

Asa va ajunge Ahile la Troia, completând galeria marilor eroi greci ai razboiului troian.

 Johann Heinrich Wilhelm Tischbein – Cei sapte principali eroi din Iliada (~1796)
Ilustratie pentru Iliada lui Homer. Cei sapte eroi sunt (de la stanga la dreapta):
Menelaos, Paris, Diomedes, Ulise, Nestor, Ahile si Agamemnon.

Iliada lui Homer, prima relatare pastrata despre razboiul troian,
începe în cel de al zecelea an al asediului Troiei.
Trecusera noua ani în care avusesera loc lupte, în care cazusera eroi din ambele tabere,
dar fusesera si lungi momente de asteptare, de pierdere a timpului, ca cel ilustrat mai jos.

Aiax si Ahile (în dreapta) petrecându-si timpul - amfora ateniana, ~530-520 î.Ch.
Ceramica; British Museum


 Peste mai bine de 25 de secole, Marian Maguire, o artista din Noua Zeelanda, nascuta în 1962,
a preluat imaginea lui Aiax si Ahile de pe amfora antica pentru a o plasa în Parihaka,
cel mai mare sat maori din Noua Zeelanda, situat între Muntele Taranaki si Marea Tasmaniei [2].

Parihaka a devenit cunoscut prin anii 1870-1880 ca centru al unei campanii de rezistenta nonviolenta
 la confiscarea pamântului de catre europeni. Dupa ce au luptat împotriva fortelor de ocupatie,
conducatorii maori au încercat sa gaseasca o solutie pasnica. 
Imaginea de mai sus îi reprezinta pe doi dintre acestia, Te Whiti o Rongomai si Titokowaru.


Marian Maguire – Te Whiti si Titokowaru discuta problema "Ce este Pacea?", 2010-11
din ciclul Dilema lui Titokowaru; litografie; British Museum


Pe eticheta acestui tablou prezentat în expozitia "Troy: myth and reality" de la British Museum, este notat la sfârsit:

"În 1881, Parihaka a fost invadata si distrusa de fortele coloniale britanice".


[1] N. A. Kun - Legendele si miturile Greciei antice, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1964.
[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Parihaka.

FOTO: MSChirca, 19.02.2020, Londra.