samedi 2 mai 2009

Teatru (1) - Michael Lonsdale - Leonardo

Si la bine si la rau
("Léonard de Vinci et la nature. Les carnets de Léonard" – Théâtre Déjazet, Paris, 29 aprilie 2009)

Biblioteca Institutului Frantei pastreaza douasprezece carnete in care Leonardo da Vinci (1452, Vinci - 1519, Amboise) si-a notat observatiile si schitat ideile in perioada 1487-1508, 1509. Caietele l-au insotit la Clos Lucé, langa Château d'Amboise, unde a venit in 1516 la invitatia lui François Ier, care i-ar fi spus cu aceasta ocazie: "Fais ce que tu veux!"

Leonardo da Vinci si-a lasat manuscrisele (circa 120 carnete, se pare) mostenire elevului sau, Francesco Melzi, care il insotise la Amboise. Acesta le-a pastrat, fara sa publice nimic, desi Leonardo se pare ca il rugase sa publice o parte din ele. Dupa moartea lui Melzi in 1570, manuscrisele au fost vandute de fiul acestuia si s-au risipit.

In perioada 1609-1674, cele 12 carnete ale lui Leonardo da Vinci au ajuns la Biblioteca Ambrosiana din Milano, 10 dintre acestea donate de catre contele Galeazzo Arconati in 1637. Dupa ce Bonaparte a intrat invingator in Milano in 1796, carnetele au facut parte din prada de razboi si au luat drumul Bibliotecii Nationale din Paris. La sfarsitul secolului XVIII, cele 12 carnete au fost identificate prin litere de la A la M, fara a se tine seama de data elaborarii lor, astfel incat cel mai vechi este carnetul B, iar cel mai nou carnetul D (vezi si http://www.bibliotheque-institutdefrance.fr/historique/devinci.html).

In 1848, contele italian Gugliemo Libri-Carrucci, matematician, foarte apreciat la Paris (profesor la Collège de France, membru al Academiei de Stiinte), a fugit la Londra dupa ce a subtilizat din biblioteci un mare numar de manuscrise de valoare, printre care si 34 pagini din carnetul A si 10 pagini din carnetul B. Biblioteca Nationala a reusit sa recupereze o parte din foile apartinand carnetelor lui Leonardo, care au revenit in 1891 la Biblioteca Institutului Frantei. Cu ocazia expozitiei "Léonard de Vinci, dessins et manuscrits", organizata la Luvru in 2003, a fost realizat un DVD cu carnetele maestrului.

Fiecare pagina din cele cateva mii curpinse in cele 12 carnete ale lui Leonardo este nepretuita. Fie ca este vorba de schitele inventiilor sale, de desene anatomice sau de observatii si idei. Leonardo scria cu mana stanga, de la dreapta la stanga, iar literele erau rasturnate, ca si cum ar fi fost reflectate intr-o oglinda. Nu folosea nici accente, nici semne de punctuatie. Majoritatea notelor au caracter stiintific, caci Leonardo afirma: "tutte le scienze che non nascono dall esperienza - madre di ogni certezza - sono vane e pieni di errori".


Atelierul Brancusi, Paris - Foto MSC



Oricat ar fi de interesante scrierile lui Leonardo, sa incerci sa tranformi lectura catorva pagini din caietele sale intr-un spectacol, este un lucru extrem de riscant. Poti sa subtitrezi: "Une conception originale de Patrick et Monique Scheyder", poti sa recurgi la participarea unui actor, Michael Lonsdale, pentru intruchipara lui Leonardo, poti sa afirmi ca interpretezi pe un pian Pleyel de la 1880 piese de Bach si Schubert (de ce?), poti sa recurgi la proiectarea de desene apartinand lui Leonardo pe fundalul scenei, poti sa spui ca doresti sa reinvii feeria spectacolelor de la Curtea din Milano, pentru care Leonardo crea decorurile…, dar nu poti cu toatea astea sa aduni mai mult de cateva zeci de spectatori si cateva secunde de aplauze.

Pe cand aplauzele anemice se stingeau rapid, iar actorul facea recunoscator cu mana spre balcon, unde singurul spectator era tehnicianul cu retroproiectorul, Amelia – care beneficiase de faptul ca bause o cafea tare inainte de a intra la spectacol, mi-a soptit resemnata si amuzata: "Cred ca asta tine de promisiunea de a fi impreuna si la bine si la rau!"

MSChirca

Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire