dimanche 3 mai 2009

Spor de zâmbet (2) - Vocea interioara


Montmartre – martie 2009

A nu se confunda cu vocea lui Dr Jekyll sau a lui Mr Hyde, entitati aflate in proportie variabila in fiecare dintre noi. Acestea sunt niste voci interioare care intervin in anumite situatii sensibile (o discutie cu patronul, de exemplu) si te sfatuiesc sa alegi o comportare apropiata de preceptele moralei crestine (intoarce si obrazul celalalt) sau exact opusul ei (va las sa imaginati).

Acum este vorba de acea Voce care nu stii de unde vine si care iti suna pe neastepate in cap, incercand sa te sfatuiasca de bine. E clar ca Vocea asta nu are nimic de a face nici cu Dr Jekyll, nici cu Mr Hyde. Este acea Voce pe care o astepti toata viata ca sa-ti dicteze numerele castigatoare la Loto. Iar cand ti le dicteaza, intervin Dr Jekyll si Mr Hyde, pentru a-ti sopti ca nu e cazul sa crezi in miracole, ca e mai bine sa nu joci si ca e preferabil nici sa nu te uiti maine la numerele care au iesit, pentru a nu avea un atac de inima in caz ca… Desigur, sfaturile pe care ti le da Vocea Interioara sunt de obicei de mai mica importanta, dar asta nu inseamna ca, neantrenati cum suntem sa o ascultam, reusim intotdeauna sa o intelegem.

Squatam (uite un neologism inca rar folosit!) de cateva zile garsoniera din Montmartre a Cristinei, plecata in stagiu la Budapesta. Deoarece avea cursuri a doua zi la prima ora, Amelia hotarase sa nu mai vina in acea seara la Paris, aratandu-se increzatoare in capacitatea mea de a ma descurca singur cu masa de seara si de a supravietui pana la urmatoarea noastra intalnire.

Era deja seara cand, dupa terminarea serviciului, am coborat la Gare de l'Est. O mica foame era agrementata de planurile catorva cumparaturi alimentare la un Monoprix in apropiere de Moulin Rouge. Probabil ca o sa-mi cumpar niste aripi de pui mexicane, de acelea care pot fi mancate si reci, si o caneta de bere (iata un alt neologism posibil, caci in DEX caneta nu are intelesul si de cutie de bere)! Sau o sa-mi cumpar niste crenvusti, cu putina branza si o bere. Sau orice altceva, si o bere!

Foto MSC

In momentul acela am auzit Vocea Interioara, care, cu un ton grav, mi-a soptit clar si apasat: "Nu cumpara bere!"

Imediat, Dr Jekyll si Mr Hyde au intrat in actiune. "Poate e chiar bine sa nu bei atata bere, altfel va trebui sa mai faci o gaura la curea" – zise Dr Jekyll, in timp ce Mr Hyde argumenta: "Numai o caneta de 500 mL, doar una". "Ce, nu esti in stare sa rezisti o seara fara bere?" – incerca sa ma provoace Dr Jekyll. "Shut up!" – interveni, in engleza, Mr Hyde.

Tot drumul spre magazinul alimentar am ascultat vocile celor doi, dominate insa de grava Voce Interioara si de sfatul ei sibilinic: "Nu cumpara bere!" Am acceptat provocarea lansata de Dr Jekyll si nu am cumparat bere. Mi-am intins cele cumparate pe masuta din fata televizorului. M-am gandit la bere tot timpul mesei. M-am umflat cu apa. Am gasit o sticla ratacita cu o inghititura de vodca. Am baut dupa aceea o gura de sirop si am sarit putin pe loc in ideea ca poate asta inseamna sa faci un cocteil. Oricum, ascultasem Vocea Interioara si nu cumparasem bere! Iar acum chiar nu as mai fi putut sa beau nici un strop.

M-am dus apoi sa pun in frigider resturile de aripi de pui. Amelia curatise frigiderul. Inauntru tronau doua canete de bere.

"Ti-am spus eu sa nu cumperi bere!" – imi sopti, incantata, Vocea Interioara.

MSChirca

Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire