dimanche 27 décembre 2009

Franta (7) - Craciun 2009

So this is Christmas
And what have we done
Another year is over...

Il ascult iarasi si iarasi pe John Lennon cu Happy Xmas, War Is Over.
Este cantecul care insoteste cele mai multe din felicitarile de Craciun pe care le-am primit in acest an prin mail. Imagini cu ghirlande, lumanari si becuri colorate, cu Mosi Craciun in sanii trase de reni, cu bunici si pisici. Si cu zapada, cu multa zapada, asa ca pentru a acoperi toate lucrurile triste pe care vrem sa le uitam. Fara a-i uita pe Maria, Iosif si Pruncul culcat in iesle.

"Sa nu-l punem inca pe Isus" – imi spune Mihaela inainte de a pleca la biserica. "Inca nu s-a nascut". De acord. Il punem deoparte, desi ii lasam in jurul ieslei pe cei trei regi magi. La fel ca Maria si Iosif, regii magi au la noi aerul si imbracamintea unor tarani peruvieni. O cabana mica din Provence completeaza nota universala a "cresei" noastre.




Ne reamintim de cresele vazute in bisericile din Lisabona. Cea mai impresionanta ramane cea de la Manastirea Ieronimilor. Greu de imaginat ceva mai simplu, mai ales in foarte bogata arhitectura "manuelina" a manastirii.




Cand revenim spre casa, bradul cel mare, impodobit cu lumini cazatoare, asezat in fata salii de la Croix Blanche a disparut. "Oare nu era aici un brad mare, impodobit cu lumini cazatoare?" "Asta era anul trecut!"

Cum? A mai trecut un an? Unde? Deja? Stie cineva o cale pentru a face timpul sa se scurga mai incet?

Incerc sa ma misc cat mai putin pentru a nu alunga magia Craciunului, pentru a-l face sa dureze mai mult. Uite, am gasit o solutie: o sa trimit felicitarile de Craciun doar in cea de a treia zi. In acest fel voi avea impresia ca a durat mai mult.

Fredonez incet, schimband timpul:
And so this was Christmas...


Si adaug:
I hope you have fun
The dear and the near one
The old and the young
A very Merry Christmas
And a Happy New Year !

MSChirca

jeudi 17 décembre 2009

Radio (21) - Poveste de Craciun

Buna ziua tuturor!

Cu cateva zile inainte de vacanta care, dupa cum toata lumea stie, "vine cu trenul din Franta", si de Sarbatorile sfarsitului de an, cred ca este momentul cel mai potrivit pentru o poveste de Craciun.


Ea incepe cum se cuvine cu "A fost odata", chiar daca ceea ce va voi povesti continua sa se petreaca si acum. Dar sa respectam traditia:

"... A fost odata un tanar (sau o tanara) care de ani de zile dorea sa devina paleontolog sau artist de circ sau muzician sau poet... pe scurt, un tanar animat de o vocatie. Din pacate, tot felul de probleme financiare il impiedicau sa-si realizeze idealul. Taxele de scolaritate, imposibilitatea de a plati o locuinta in apropierea scolii pe care ar fi trebuit sa o urmeze si alti balauri si zmei de acelasi fel ii taiau calea. Si iata ca intr-o buna zi o zana buna, cu bagheta fermecata..."

Dar sa revenim la realitate, oricat de mult ne-ar fermeca basmele.
In realitate, zana buna se cheama "Fundatia Bleustein-Blanchet pentru Vocatie", iar bagheta magica este o bursa menita sa-i ajute pe tinerii in varsta de 18 pana la 30 de ani sa-si indeplineasca visul.

La originea acestei fundatii se afla un personaj extraordinar: Marcel Bleustein-Blanchet. Nascut la inceputul secolului XX, urmasul unei adevarate dinastii de negustori de mobila, el a creat la numai 20 de ani agentia de publicitate Publicis. Milionar la 30 de ani, ruinat la 34 de ani din pricina ocupatiei, foarte activ in cadrul Rezistentei, el reconstruieste dupa razboi agentia Publicis. Considerat cel mai insemnat publicitar francez al secolului XX, el confera publicitatii un statut si unelte specifice, printre care sondajele, studiile de motivatie si protocolul de marketing. Si iata ca in 1960, pentru a multumi cerului ca a supravietuit razboiului si ca a reinviat agentia Publicis, Marcel Bleustein-Blanchet hotaraste sa acorde o sansa tinerilor animati de o vocatie. Impreuna cu cativa prieteni si clienti creaza o serie de burse – 17 la numar pentru prima promotie.

Rolul Fundatiei Vocatiei este de a permite unor tineri foarte motivati sa atinga nivelul de studii necesar pentru a exersa meseria care ii pasioneaza. Fara intrerupere din 1960 si pana astazi, bursele fundatiei, in valoare azi de 7700 de euro, sunt acordate in fiecare an unui numar de 20 de tineri selectionati dintre 5000 de candidati de catre un juriu format din specialisti ai fiecarei discipline, multi fiind ei insisi fosti laureati.

Cei 1325 de laureati de la inceputuri si pana astazi isi desfasoara activitatea in domenii extrem de variate. Ei sunt cercetatori stiintifici, dirijori, artizani, infirmieri, ingineri, marionetisti, juristi, fotografi, si lista, pe care francezii ar asemana-o cu un "inventaire à la Prévert", este departe de a fi exaustiva. Printre ei se numara si celebrul paleontolog si paleoantropolog Yves Coppens, membru al echipei care a descoperit-o pe Lucy, "bunica umanitatii". Yves Coppens, fost laureat al unei burse pentru vocatie Bleustein-Blanchet, face astazi parte din juriu.

Anul acesta, mai precis pe 7 decembrie 2009, a avut loc la teatrul Marigny din Paris decernarea premiilor pentru cea de a 50-a editie a basmului nostru modern.

Si o precizare de ordin practic: intre 1 ianuarie si 31 mai 2010, orice tanar cetatean al unei tari membre a Uniunii Europene si care traieste in Franta isi poate depune candidatura pentru o "bursa a vocatiei". Desigur, Fundatia Vocatiei are si un site internet ce contine toate informatiile necesare eventualilor candidati.


Inainte de a incheia ultima mea interventie pe anul 2009, as dori sa urez tuturor ascultatorilor si colegilor Sarbatori Fericite si un An Nou cu multe bucurii. Si chiar daca suntem intr-o emisiune dedicata stiintei, va doresc ca dimensiunea fantastica sa fie si ea prezenta in vietile tuturor!

Amelia Chirca - Interventie in emisiunea „Stiinta in cuvinte potrivite“, Radio Romania Cultural, realizatori Corina Negrea si Dan Manolache, care a putut fi ascultata in direct pe http://www.srr.ro/, incepand cu ora 13 :15, ora Romaniei, miercuri, 16 decembrie 2009.

samedi 5 décembre 2009

Lecturi razlete (2) - Staffan Westerlund

Romane politiste scandinave

"Ramase mult timp acolo, fara sa se gandeasca la nimic anume. Avea asa de rar ocazia sa fie singura cu ea insasi.
Vazuta de aici, lumea era foarte frumoasa si ai fi putut sa o crezi in afara pericolului de a fi atinsa de rautatea oamenilor sau de politica mondiala – daca nu ai fi avut motive serioase sa fii convins de contrariu.

Opera din Oslo - august 2008, foto MSC

Inga-Lisa era bine plasata pentru asta, dar in aceasta seara nu vroia sa stie nimic.
In schimb, avea probleme de rezolvat. Le puse pe toate, gramada, pe stanca ce se gasea in fata ei, iar apa veni sa le reduca in cioburi colorate in rosu si brun de licarirea orizontului boreal."

Staffan Westerlund – L'institut de recherches, Gallimard, 2005 (in original – "Institutet", 1988)

mercredi 2 décembre 2009

Radio (20) - Bizant

Buna ziua tuturor!

Astazi as dori sa va invit la Bizant. Ba nu, la Constantinopol! Ba nu, la Istanbul!
De fapt vreau sa va invit la Paris, unde are loc expozitia "De la Bizant la Istanbul", gazduita, la doi pasi de Champs Elysées, de galeriile de la Grand Palais.
Expozitia, organizata de Reuniunea Muzeelor Nationale franceze si de Fundatia pentru Cultura si Arte din Istanbul, se inscrie in cadrul unei manifestari de amploare intitulata "Sezonul turc in Franta". Incepand in iulie anul acesta si pana la sfarsitul lunii martie a anului viitor, peste 400 de evenimente culturale, economice si stiintifice propun publicului francez tot atatea ocazii de a inlocui o serie de clisee despre aceasta tara cu o imagine mai apropiata de realitate. Scopul manifestarii este de a stimula si pereniza dialogul intre cele doua tari atat pe plan economic, cat si in domeniul stiintei, educatiei si creatiei artistice. Cat despre organizatori, ei spera ca "Sezonul turc in Franta" sa se bucure de un succes similar celui al "Primaverii franceze" organizate in 2006 in mai multe orase din Turcia.


Foto Mihaela Chirca
Dar sa revenim la expozitia dedicata capitalei situate pe doua continente.
Circa 300 de exponate, provenind din colectii publice turcesti, franceze, dar si din alte tari, retraseaza istoria bogata si agitata a acestui oras.
Criteriul retinut de organizatori este cel cronologic: diferitele sectiuni ale expozitiei sunt dedicate celor mai importante etape ale evolutiei acestei intersectii de cai continentale si maritime.
Expozitia incepe asadar cu vestigiile datand din paleolitic si continua apoi cu cele ce atesta existenta unui port in urma cu 8000 de ani. Sectiunea dedicata coloniei grecesti din secolul VII idC., cunoscuta sub numele de Bizant, este bogata in marturii privind schimburile economice si viata de toate zilele a locuitorilor acesteia.
Un loc aparte este rezervat perioadei in care, sub numele de Constantinopol, orasul devine capitala Imperiului Roman de Rasarit. Exponatele ilustreaza activitatea efervescenta a unui centru comercial, politic, militar si religios de prima importanta.
Desigur – si aici intram pe un teren ceva mai familiar – Mahomed Cuceritorul si cativa dintre cei mai remarcabili dintre urmasii sai – Baiazid sau Soliman Magnificul - ocupa si ei in expozitie locul ce li se cuvine.
Exponatele ilustreaza si pentru aceasta perioada cele mai remarcabile constructii, splendoarea ceremoniilor oficiale, sarbatorile religioase, dar si viata cotidiana a stambuliotilor, prin intermediul obiectelor legate de comert, meserii, transport maritim si terestru s.a.m.d.
O mentiune aparte pentru exponatele ce prezinta evolutia obiceiurilor vestimentare prin intermediul carora este ilustrata apropierea lenta si progresiva a Istanbulului de Occident.
In sfarsit, epilogul expozitiei rezerva un loc privilegiat vestigiilor provenind din portul Teodosiu, recent descoperit cu ocazia lucrarilor viitorului metrou ce va lega malul european al Bosforului de cel asiatic.

Amelia Chirca - Interventie in emisiunea „Stiinta in cuvinte potrivite“, Radio Romania Cultural, realizatori Corina Negrea si Dan Manolache, care a putut fi ascultata in direct pe http://www.srr.ro/, incepand cu ora 13 :15, ora Romaniei, miercuri, 2 decembrie 2009.