jeudi 25 novembre 2010

Dürer - Adam si Eva - Paler (4)*


Octavian Paler - Eul detestabil – Editura Albatros, 2005
Capitolul 2 – Floarea fidelitatii (pag. 16)

Privind autoportretul lui Dürer la 22 de ani, Octavian Paler remarca:

…un obraz frumos, sever, mandru, calm, de om care nu datoreaza nimic nimanui. (vezi http://chirca-aici-acum.blogspot.com/2010/11/privind-cu-octavian-paler-3-durer-si.html)

Imi reamintesc cele doua panouri in care Dürer ni-i infatiseaza pe Adam si Eva plecand din Paradis; dintr-un paradis ciudat, in fapt un pustiu pietros, fara vegetatie, de unde in mod normal simti nevoia sa fugi, nu astepti sa fii izonit, si, daca est izgonit, ce sa regreti? In spatele primilor oameni nu se distinge nimic altceva decat un fond negru. Adam si Eva nu datoreaza nimic peisajului, ei poarta singuri intreaga raspundere pentru pacatul si dragostea lor.

La randul sau, Dürer pare sa spuna: "Nu datorez nimic nimanui. Mi-am cautat un maestru, dar nu m-am gasit decat pe mine".


Albrecht Dürer
Adam si Eva (1507) – 209 x 82 cm (fiecare panou)
Museo del Prado, Madrid


Note MSC
Extraordinara interpretarea data de Octavian Paler fundalului inexistent, paradisului gol al acestor tablouri!

Intr-o gravura cu Adam si Eva datata 1504, Paradisul lui Dürer este mai bogat. Se dovedeste insa a fi plin de simboluri. Adam poarta o ramura de frasin, Copacul Vietii, iar Eva o crenguta de smochin, Copacul Cunoasterii. Cele patru temperamente fundamentale sunt reprezentate prin patru animale: coleric – pisica, sanguin – iepurele, flegmatic – boul, melancolic – tapul. Papagalul ar putea reprezenta pacatul, zic unii (http://www.artbible.info/art/large/295.html), iar soarecele care sta linistit in fata pisicii - convietuirea pasnica ce exista pana in acel moment in Paradis. Pe panoul agatat de crenguta pe care o tine Adam, sta scris: ALBRECHT DVRER NORICVS (din Nürnberg) FACIEBAT 1504.


Albrecht Dürer – Adam si Eva (1504) – 24,9 x 19,2 cm

Fondul negru si pustiul pietros din Paradisul lui Dürer sunt preluate in panourile pictate de Lucas Cranach in 1528.


Lucas Cranach cel Batran [1472, Kronach (de unde numele de Cranach) – 1553, Weimar]
Adam si Eva (1528) – 172 x 63 cm, respectiv 167 x 61 cm
Galeria Uffizi, Florenta

In aceeasi sala de la Galeria Uffizi in care este expus Cranach, sunt expuse si doua tablouri cu Adam si Eva pictate de Baldung Grien, elevul lui Dürer la Nürnberg, identice cu tablourile maestrului din 1507.

* "Într-"O istorie subiectivă a autoportretului" publicată în 2005 sub titlul "Eul detestabil", Octavian Paler îşi invită cititorii să privească împreună cu el câteva tablouri celebre. Din carte lipsesc din păcate reproducerile tablourilor. Există doar la începutul fiecărui capitol câte o mică fotografie alb-negru, de slabă calitate, a unui detaliu de tablou. Mult prea puţin pentru a putea gusta întreaga savoare a comentariilor făcute de scriitor.
Să parcurgem încă o dată Eul detestabil de Octavian Paler, alăturând pasajelor consacrate descrierii tablourilor, şi imaginile acestora." - Paler (1)

Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire