jeudi 31 mars 2011

Bunsen, Teclu, o cafetieră şi o păpădie

1 Google ne face astăzi surpriza, cu imaginea de mai sus, de a ne invita într-un laborator de chimie: 200 de ani de la naşterea lui Robert Bunsen (1811, Göttingen – 1899, Heidelberg). Prilej de a ne gândi imediat la Nicolae Teclu (1839, Braşov – 1916, Viena), căci becurile Bunsen şi Teclu au făcut parte din primele lucruri care ne-au fost prezentate la intrarea în laborator.
23
Care-i Bunsen şi care-i Teclu, e simplu: "Debitul de aer poate fi reglat cu ajutorul unor inele perforate (ca la becurile Bunsen), sau printr-un disc rotativ ce permite un tiraj uniform pe întreaga circumferinţă (ca la becurile Teclu)" – Iuliu Pogany, Mircea Banciu – Tehnici experimentale în chimia organică, 1977. Mai complicat pare faptul că becul Bunsen a fost pus la punct în 1855 de un asistent al acestuia, Peter Desdega, care a ameliorat un model creat de Michael Faraday (cf. http://fr.wikipedia.org/wiki/Bec_Bunsen). Şi că nici Robert Bunsen, nici Nicolae Teclu n-au apucat să bea o cafea făcută într-o cafetieră italiană ca cea care apare în Google Doodle, cafetieră inventată în 1933 de Alfonso Bialetti (cf. http://www.procrastin.fr/blog/index.php?2007/04/14/123-moka). Dar asta are puţină importanţă. 4 O cafea bună, o păpădie între flori şi o zi frumoasă vă dorim!