mercredi 30 novembre 2011

Italia - Sorin Ioniţă - Florenţa

Citesc un articol apărut în EvZ.
Spicuiesc cuvintele care îmi aduc aminte de Florenţa...

"...sub soarele Toscanei..."


"...oameni îndrăgostiţi de artă..."


"...Italia e minunată..."


"...îmbătrânită ca cineva care şi-a trăit viaţa prea intens..."


"...are atâta artă şi istorie..."


"...îşi permite să le risipească neglijent..."


"...gemând de vestigii antice şi medievale..."


"...fascinantă, dar obositoare..."


"...vii să o vezi în vacanţă..."


"...banii se fac în Nord şi se cheltuie în Sud..."


"...comparaţie şi reverie..."


Cuvintele: "Italia ca model pentru români" de Sorin Ioniţă
Fotografiile: MSChirca, Florenţa, 2011

mardi 29 novembre 2011

Florenţa - Cupola Domului

Aici, oriunde te afli, privirea caută cupola Domului


Poţi să fii pe terasa de la Uffizi


sau în Giardino di Boboli,


în Piazzale Michelangelo


sau pe o stradă oarecare


Poate să fie dimineaţa devreme


la prânz


după-amiaza


sau seara târziu


Cupola lui Brunelleschi îţi atrage privirea, te domină, te farmecă, te asigură


Florenţa există


şi tu eşti aici!


lundi 28 novembre 2011

Anne-Sophie Mutter - Simfonia spaniolă - Intermezzo

Cândva, prin octombrie trecut. Trecut de miezul nopţii. Ascultam pe întuneric, cu căştile la urechi, reluarea unei emisiuni pe Radio Classique. Un interviu presărat cu "madeleines musicales".

Adormisem? Visam? Parcă niciodată nu mai auzisem ceva aşa de frumos. Un fragment din Simfonia spaniolă de Lalo. 

 

Mi s-a părut că a durat o veşnicie. A fost un extras doar de două minute şi jumătate. De vis!
Anne-Sophie Mutter şi Seiji Ozawa. Partea a 3-a: Intermezzo.

Am adormit cu melodia în cap; m-am trezit cu ea în gând; nu mi-a dat pace. Am reascultat emisiunea pe internet. Am înregistrat fragmentul de două minute şi jumătate.


Am căutat şi am încercat să urmăresc partitura.


Am căutat pe YouTube şi alte interpretări. Nu a fost uşor să le găsesc. Uneori lipseşte tocmai partea aceasta din Simfonia spaniolă. Am deschis un Guide de la musique symphonique primit de la Moş Crăciun cu ani în urmă, cu dedicaţia: "A notre Papa adoré".

Édouard Lalo (Lille, 1823 - Paris, 1892) - Simfonia spaniolă pentru vioară şi orchestră, op. 21 - "Compusă în 1873 şi dedicată lui Pablo de Sarasate, care a creat-o (!) pe 7 februarie 1875 la Concertele Populare de la Paris; primirea a fost entuziastă."

Intermezzo (Allegretto în la minor): "Este partea cea mai hispanizantă... ritmuri de mauresca şi habanera... Mulţi violonişti omit încă această parte pe motiv că Lalo ar fi compus-o doar pentru premiera lucrării. Scuză greu admisibilă, căci această parte este o adevărată reuşită, perfect integrată în spiritul ansamblului."


Toate acestea nu mi-au explicat însă de ce interpretarea cu Anne Sophie Mutter şi Seiki Ozawa este atât de deosebită. Şi atunci mi-am adus aminte de reacţiile oscilante care mă preocupaseră altădată. Am înregistrat forma undelor sonore ale fragmentului respectiv şi în alte interpretări, le-am pus una sub alta şi uite ce a ieşit:


În majoritatea cazurilor, fragmentul este cântat mai rapid, niciodată însă aşa de clar şi de nuanţat cum o fac Anne-Sophie Mutter şi Seiji Ozawa. Cea mai interesantă este partea solistului (care începe la ~55 s) şi îndeosebi partea finală, în crescendo pentru Anne-Sophie Mutter. Vioara care introduce, aparent timid (min 1:30), o temă nouă, tandră, de dragoste - aş zice, reuşeşte să îmblânzească orchestra, atât de ameninţătoare la început, care o urmează acum, fermecată.

samedi 26 novembre 2011

Cetatea Interzisă la Luvru- Radio (66)

Amelia Chirca - Intervenţie în emisiunea "Ştiinţa în cuvinte potrivite", transmisă vineri, 25 noiembrie 2011 de Radio România Cultural.



Extrase

Astăzi vă invit să pătrundem împreună în Cetatea Interzisă...




Vizită prilejuită de expoziţia "Cetatea Interzisă la Luvru - Împăraţi ai Chinei şi regi ai Franţei", care îşi întâmpină vizitatorii până pe 10 ianuarie 2012.
O călătorie de-a lungul a 800 de ani de istorie, începând cu dinastia Yuan şi până la mijlocul secolului XIX.




Printre exponate, 130 de piese excepţionale din colecţille Palatului Imperial.
Unele dintre exponate părăsesc pentru prima oară China, iar câteva piese, considerate "comori fragile", nu au mai fost niciodată expuse.
Portretele principalilor suverani chinezi, dar şi obiecte personale, arme, costume de ceremonie şi bijuterii, care îmbină măiestrie artistică şi valoare istorică.




O perioadă care se remarcă prin bogăţia şi importanţa exponatelor este cea a împăratului Kangxi, contemporan cu Ludovic al XIV-lea. Kangxi a domnit 61 de ani - cea mai lungă domnie dintre împăraţii Chinei.
Efervescenţa schimburilor intelectuale dintre Franţa şi China în această perioadă s-a datorat mult prezenţei şi influenţei la curtea împăratului chinez a călugărilor iezuiţi.




Este expusă macheta reşedinţei care a adăpostit două dinastii şi 24 de purtători ai "mandatului celest".
Cetatea Interzisă - edificată "ex nihilo" în numai 16 ani, începând din1406, sub domnia împăratului Yongle.

vendredi 25 novembre 2011

De toamnă - Cum vă place (2/2)




"...but it is a melancholy of mine own,




compounded of many simples,




extracted for many objects,




and indeed the sundry contemplation of my travels,




in which my often rumination




wraps me in a most humorous sadness."



Shakespeare - As You Like It, Act 4, Sc. 1.

jeudi 24 novembre 2011

De toamnă - Cum vă place (1/2)



"I have neither the scholar's melancholy, which is emulation;




nor the musician's, which is fantastical;




nor the courtier's, which is proud;




nor the soldier's, which is ambitious;




nor the lawyer's; which is politic;




nor the lady's, which is nice;




nor the lover's, which is all these..."




Shakespeare - As You Like It, Act 4, Sc. 1