mardi 9 octobre 2012

Wilhelm Conrad RÖNTGEN * - O mână cu inel

Câteva fotografii vechi. 
Într-una dintre ele [1], aşezat la colţul unei mese, un bărbat între două vârste. Pe peretele din spate, o bibliotecă înaltă, cu tomuri groase, aşezate ordonat. Bărbatul stă picior peste picior, sprijinindu-şi cotul drept pe masă. Poartă cămaşă albă, vestă şi haină de culoare închisă, pantaloni gri. Are fruntea largă, sprâncenele stufoase şi barba uşor încărunţită. În mâini ţine un tub metalic cu robinet, ce pare o piesă de la o instalaţie de laborator.
Bărbatul ne priveşte direct în ochi, puţin trist. Are o privire extrem de pătrunzătoare, parcă ne radiografiază.
Este Wilhelm Conrad Röntgen.

O altă fotografie. Un laborator de fizică din a doua jumătate a secolului XIX. Pe peretele din fundal, o pendulă mare ne arată că este aproape ora 10 dimineaţa. Umbre lungi vin dinspre fereastra din dreapta imaginii. Câteva mese, de dimensiuni şi înălţimi diferite, sunt aşezate de-a lungul peretelui, toate pline cu aparate. O masă mai mare este aşezată în faţa acestora. Pe ea este plasată o instalaţie cu mai multe baloane de sticlă. De o etajeră, atârnă cabluri. Alte cabluri traversează, improvizat, camera. Deasupra ferestrei, este agăţat un bec, cu un abajur simplu, de tablă. Este laboratorul lui Röntgen de la Universitatea din Würzburg.
Prin fereastra laboratorului se zăresc căţiva copaci, pe cale parcă să-şi piardă frunzele. Să fie oare o fotografie făcută toamna? Poate chiar în ziua de 8 noiembrie 1895? În seara acelei zile,  în acest laborator, Röntgen a observat pentru prima oară efectul razelor X:
"Dacă tubul este plasat într-o încăpere complet întunecată, se observă la fiecare descărcare iluminarea strălucitoare a unui ecran acoperit cu platino-cianură de bariu plasat în apropierea bobinei de inducţie. [...]
Proprietatea cea mai uimitoare a acestui fenomen este faptul că un agent activ trece în această experienţă printr-un înveliş de carton negru, opac la radiaţia vizibilă sau ultravioletă a Soarelui sau a arcului electric. [...] Am descoperit rapid că toate corpurile sunt transparente la acest agent, dar în măsură diferită. [...] Dacă mâna este plasată între tubul de descărcări şi ecran, umbra mai pronunţată a oaselor apare desenată în umbra mai uşoară lăsată de mâna însăşi."[2]

Cea de a treia fotografie este poate cea mai cunoscută. Partea de jos a cadrului poartă o ştampilă ovală: Physik Institut der Universität Würzburg. În partea de sus, este scris de mână: Hand mit Ringen. O mână cu inele. Se disting oasele mâinii stângi. Pe inelar, o umbră mai închisă: o verighetă. Mâna Annei Bertha Ludwig, soţia lui Wilhelm Röntgen. Este prima radiografie a corpului uman realizată cu razele X, prima "röntgenogramă".
Röntgen nu îşi brevetează descoperirea.
Un inginer care lucra la firma A.E.G. ia contact cu Röntgen, pentru a-i propune un contract prin care toate descoperirile şi invenţiile sale urmau să fie dezvoltate de această companie. Inginerul îşi aminteşte [3]: "Mi-a declarat totuşi, că fiind de acord cu buna tradiţie a profesorilor universitari germani, el este de părere că descoperirile şi invenţiile sale aparţin umanităţii şi că nu trebuie în nici un caz să fie îngrădite de brevete, licenţe sau contracte şi nici să fie sub controlul unui grup. El a recunoscut că această atitudine nu-i va permite să obţină nici un avantaj financiar din descoperirea sa. Am putut să înţeleg acest spirit deosebit al Profesorului Röntgen şi l-am părăsit ştiind că am întâlnit nu numai un om cu realizări deosebite, ci şi un om de ştiinţă purtat de cele mai înalte idealuri."

Bibliografie
* - Wilhelm Conrad Röntgen (1845-1923) - Premiul Nobel pentru Fizică 1901
"ca recunoaştere a extraordinarelor servicii pe care le-a adus prin descoperirea remarcabilelor raze care au primit apoi numele său"



[1] "Wilhelm Conrad Röntgen - Photo Gallery". Nobelprize.org.25 Jul 2012
http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1901/rontgen-photo.html.
[2] W. Röntgen - Über eine neue Art von Strahlen, Sitzungsberichten der Würzburger Physik.-medic. Gesellschaft, 1895. [cf. http://de.wikisource.org/wiki/Ueber_eine_neue_Art_von_Strahlen_(Vorläufige_Mittheilung)]
[3] Otto Glasser - Wilhelm Conrad Röntgen and the early history of the Roentgen Rays , Norman Publishing, 1993, p. 349 (publicată original de Springfield, 1934).


4 commentaires:

  1. Se vede că sunteţi pasionat de ceea ce faceţi.

    RépondreSupprimer
    Réponses
    1. Multumim mult pentru vizita si, îndeosebi, pentru comentariu!

      Supprimer
  2. Buna ziua!
    Citisem undeva ca la aceasta roentgrama s a folosit un timp de expunere de 30 de minute.
    Din pacate nu am mai gasit articolul.
    Sau am inteles eu gresit?
    Multumesc tare mult!

    RépondreSupprimer
  3. Multumim pt vizita si comentariu.
    Timpul de expunere de 30 min pare corect, caci uite ce am gasit în http://www.dissident-media.org/infonucleaire/potions_radium.html :

    "Le Forschungsinstitut für Geschichte der Zahnheilkunde présente en janvier 1896 une radiographie dentaire avec la mention : "radiographie dentaire du Dr Walkhoff dentiste à Braunschweig exécutée 14 jours après la publication de Röntgen du mois de décembre 1895".

    Walkhoff rapporte que le temps d'exposition dura 25 minutes et ajoute: "ce fut une vraie torture, mais j'éprouvais une grande joie à la vue des résultats quand je pris conscience de l'importance du rayonnement de Röntgen pour notre spécialité".

    RépondreSupprimer