dimanche 29 juillet 2012

Jing'an Temple, Shanghai (4) - Maitreya

"Nu-ţi fie frică! Du-te să vezi!" - mi-a şoptit atunci sfântul binevoitor.
Luându-mi curajul în dinţi, am plecat să cercetez templul, 
sub privirile înfricoşătoare ale unui leu care îşi arăta deja colţii.
Ochii lui m-au urmărit până am intrat într-o sală mare, cu mai multe altare,
unde un Buddda m-a luat în primire cu bunăvoinţă, zâmbindu-mi printre orhidee.
Semăna cu Maitreya, al cărui nume în sanscrită înseamnă chiar "binevoitor",
 şi pe care chinezii îl numesc Mílèfó (彌勒佛).
Un Buddha vesel, a cărui burtă enormă semnifică, pentru chinezi, capacitatea de a da şi cea de a ierta,
 generozitatea şi toleranţa.
În faţa lui erau aşezate câteva fructiere, de unde îmi făcea cu ochiul o lubeniţă mică şi dungată,
iar în spatele lui, un Buddha purtând pe piept simbolul chinez al eternităţii, binecuvânta scena.
În mâna stângă, Buddha cel vesel ţinea un sceptru RuYi (如意), simbol de viaţă lungă şi noroc.
Apropo, ştiaţi că în Feng Shui se spune că sceptrul RuYi îşi ajută proprietarul în diverse feluri, în funcţie de locul în care este pus în cameră? Dacă este pus la vest, se ocupă de autoritatea în sânul familiei, la nord-vest ajută la obţinerea un post mai bun ş.a.m.d.
Dar globul mic pe care îl ţinea în mâna dreaptă, oare ce semnificaţie avea?
Vroia cumva să mă invite la o partidă de ping-pong?

jeudi 26 juillet 2012

Seri de iulie la Bucureşti - Teatrul Luni cu Amalia Ciolan

Îl întrebăm pe regizorul Ion Puican ce se poate vedea la Bucureşti, într-un iulie de cuptor.
Ne recomandă câteva săli de teatru şi spectacole care supravieţuiesc caniculei.
Pentru că e luni, 9 iulie 2012, alegem... Teatrul Luni de la Green Hours.
Atraşi şi de numele regizorului de pe afiş.
Pentru că, nu-i  aşa, doar unul singur este - sau ar trebui să fie, regizorul Andrei Şerban!
Bucureştiul continuă însă să ne surprindă...
Regăsim firma, puţin mai ruginită acum, de la clubul de jazz de pe Calea Victoriei,
şi intrăm în curtea umbroasă
unde ne întâmpină un paşnic inorog roş-albastru, gata de zbor.
Coborâm scările spre sala de la subsol,
dornici să fim cei dintâi care scapă de căldura de afară,
şi ne descoperim locurile la o masă lângă scenă.
Ne aşezăm şi aşteptăm piesa.
Big Baby
by Frank Moher
 ACT ONE
Scene 1:
An apartment in a large city. Couch with coffee table, dining area. Front door, doors to bedroom, kitchen, bathroom. Knocking on front door. LIZ, late 40s, in a nurse's uniform, enters...
Înainte de spectacol, nu ştiam mai nimic despre regizorul omonim şi despre actori. Dar acum ştim:
Există încă actori de mare talent - ne referim la Amalia Ciolan,
şi o bună şcoală de teatru în România! Sau, cel puţin, mai exista, ea - şcoala, până în 1994...

P.S.
Avem o întrebare adresată celor două doamne care semnează "traducerea şi adaptarea" piesei:
Ce exclamă dânsele, pe româneşte, atunci când li se întâmplă ceva neprevăzut şi neplăcut?
Cu siguranţă, nu acelaşi cuvânt pe care l-au pus, complet nelalocul lui, în gura lui Liz:
LIZ
Ah, shit.
(Falls to the floor).
Dacă tot s-a făcut şi adaptarea...

mardi 24 juillet 2012

Library of Congress - TONGUES IN TREES - Inscripţii dintr-o bibliotecă americană (8)


Ne continuăm plimbarea prin Jefferson Buiding, clădirea principală a Bibliotecii Congresului Statelor Unite, privind inscripţiile ce le poartă:

TONGUES IN TREES, BOOKS IN THE RUNNING BROOKS, SERMONS IN STONES,
AND GOOD IN EVERYTHING

Shakespeare, As You Like It, Act II, Scene 1

[cf. Inscriptions and Quotations in the Buildings of the Library of Congress - http://www.loc.gov/]


William Shakespeare (1564-1616)
As You Like It (1599-1600)
Act II. Scene 1.

The Forest of Arden.
Enter DUKE Senior, AMIENS, and other Lords, like Foresters.

Duke Senior:
 "Now, my co-mates and brothers in exile,
Hath not old custom made this life more sweet
Than that of painted pomp? Are not these woods
More free from peril than the envious court?
Here feel we but the penalty of Adam,
The seasons' difference; as, the icy fang
And churlish chiding of the winter's wind,
Which, when it bites and blows upon my body,
Even till I shrink with cold, I smile and say
'This is no flattery: these are counselors
That feelingly persuade me what I am.'
Sweet are the uses of adversity,
Which like the toad, ugly and venomous,
Wears yet a precious jewel in his head;
And this our life exempt from public haunt,
Finds tongues in trees, books in the running brooks,
Sermons in stones, and good in every thing.
I would not change it."

lundi 23 juillet 2012

Seri de iulie la Bucureşti - Un "palat al artei pământene"

Clădirea care adăposteşte azi
 Muzeul Ţăranului Român

şi care a găzduit un vremelnic (1953-1990) Muzeu de Istorie a Partidului, 
aflată la doi paşi de Piaţa Victoriei


şi peste drum de Muzeul de Geologie,
a fost construită între anii 1912-1941
după planurile arhitectului Nicolae Ghika-Budeşti,

pentru a fi, potrivit dorinţei primului director al muzeului, etnograful Alexandru Tzigara-Samurcaş,

un "palat al artei pământene"
 (cf. http://www.muzeultaranuluiroman.ro/).