dimanche 23 février 2014

Bucureşti – Braşov – Castelul Bran: informaţii practice / Maison natale Brassaï


Este posibil ca fiind pentru scurt timp la Bucureşti, să doriţi să faceţi o excursie la Braşov şi la Castelul Bran,
utilizând trenul şi autobuzul.
Iată câteva informaţii practice.


Tren Bucureşti Nord – Braşov IR 1637: pleacă din Bucureşti la ora 7:00 şi ajunge la Braşov la ora 9:40. 
Costul unui bilet clasa a 2-a: 50,50 RON.
Autobuz 23, de la Gara Braşov până la Autogara 2 (patru staţii). Costul unui bilet: 2 RON.
Notă: în staţiile RAT din Braşov sunt afişate orarele de sosire ale autobuzelor. Iar autobuzele sosesc la ora anunţată!
Autobuz Braşov – Bran. Costul unui bilet: 7 RON.
Dacă aveţi posibilitatea să ajungeţi la autobuzul de ora 10:00, nu trebuie să-l aşteptaţi pe cel de ora 11:00.
Apoi autobuzele se succed din jumate în jumate de oră.
[Orare şi preţuri - februarie 2014]


Castelul Bran
Orar de iarnă (1 oct. – 30 apr.): luni 12-16; marţi-duminică 9-16.
Tarif intrare adulţi: 25 RON; audioghid: 10 RON; fotografiat amatori: gratuit.

La câţiva zeci de metri de la intrarea în parcul castelului Bran, o adresă pe care o recomandăm fără teamă: La Cristi.
Gustaţi un bulz cu vin fiert!


La întoarcerea în Braşov, din faţa autogării, se poate lua autobuzul 22, cinci staţii până în apropierea centrului.
Tocmai bine ca să puteţi vedea, pe strada Alex. Ioan Cuza, casa în care s-a născut Brassaï şi să vă aduceţi aminte de Paris ;)


Cu siguranţă, gândurile vor continua însă să se plimbe mult timp de acum încolo prin cotloanele tainice ale Castelului Bran.

Unde vă propuneţi să reveniţi însoţiţi de prieteni dragi...


vendredi 21 février 2014

NOAPTE – Muzeul Naţional de Istorie Naturală, Paris / Radioreportaj (124)

Amelia Chirca
Radioreportaj pentru emisiunea
Ştiinţa în cuvinte potrivite
redactori Corina Negrea şi Dan Manolache
pe Radio România Cultural
vineri, 14 februarie 2014


video

Foto: www.mnhn.fr/fr/visitez/agenda/expositions/nuit


[Extrase]
 Astăzi vă invit să explorăm împreună un teren care rămâne misterios, chiar dacă fiecare dintre noi îl vizitează zilnic : regatul nopţii, cu toate visele, fantasmele, dar şi realităţile sale. Lui îi este dedicată o expoziţie inaugurată miercuri, 12 februarie 2014, la Muséum national d’Histoire Naturelle de la Paris.


Expoziţia, găzduită în Marea Galerie a Evoluţiei, se adresează celor mai tineri vizitatori, pe care îi întâmpină până la începutul lunii noiembrie al acestui an. Dar expoziţia are suficiente atuuri pentru a-i interesa şi pe adulţii care îi însoţesc pe cei mici.


Noaptea: lumea stelelor, a animalelor uneori bizare, dar şi a viselor.
Expoziţia debutează cu o secţiune dedicată astronomiei.


De ce Luna are o faţă ascunsă, de ce uneori e plină şi alteori e nouă...
Tot aici poate fi admirată o „bucată de Lună”, un fragment de rocă lunară împrumutat de la NASA.


Lumea noctambulilor.
Varietatea şi ingeniozitatea strategiilor puse la punct de animalele nocturne pentru a se adapta la obscuritate...
Experienţe senzoriale inedite în „cabanele senzoriale”.


Lumea viselor...
Capcanele de vise ale indienilor nord-americani...

Toate mamiferele şi chiar păsările visează...

Amelia Chirca
Radioreportaj pentru emisiunea
Ştiinţa în cuvinte potrivite
în [aproape] fiecare vineri pe

vendredi 14 février 2014

Luvru - „Banchetul zeilor” de Hendrick de Clerck şi Jan I Brueghel


Faţă în faţă, în aceeaşi  sală mică de la Luvru, sunt expuse două tablouri foarte asemănătoare.

Au fost pictate la circa 10 ani diferenţă, unul la Bruxelles, altul la Anvers.
De dimensiuni apropiate, ambele picturi sunt executate în aceeaşi tehnică: ulei pe cupru.
Personajele sunt pictate de doi Hendrick: H. de Clerck, respectiv H. van Balen.
Peisajele ambelor tablouri sunt realizate de Jan I Brueghel, zis „Brueghel de Catifea”.

Ambele tablouri au acelaşi titlu principal - Nunta lui Thetis cu Peleus,
şi acelaşi titlu alternativ: Banchetul zeilor.
Este un subiect care apare deseori în pictura flamandă a epocii,
Banchetul zeilor fiind considerat o alegorie a bucuriei şi armoniei.:

Iată unul dintre tablouri, în desen de contur extras din
CHIRCA – La Guerre de Troie dans les peinture du Louvre, Les Éditions du Net, 2013, pag. 51.


Nunta lui Thetis cu Peleus  sau Banchetul zeilor
Hendrick de CLERCK (personaje) şi Jan I BRUEGHEL (peisaj)
pe la 1606-1609 / ulei pe cupru / 54 x 76 cm


Muzeul Luvru, Paris - aripa Richelieu, et. 2, sala 14.

[Căutare tablou pe Google: "clerck noces thetis pelee"]



lundi 10 février 2014

Sat de vacanţă – Belle Dune, Baie de Somme


Belle Dune
« ...un " éco-village " où se mêlent activités et nature. »


« Ouvert en 1997, ce village piétonnier a pour but de faire découvrir un domaine naturel protégé de près de 250 hectares. »


« Entre les dunes et la mer, des sentiers abrités par des forêts de pins...»
[http://www.pierreetvacances.com/]

Foto: Mihaela Chirca


vendredi 7 février 2014

EXPO: „Radioctivitatea, de la Homer la Oppenheimer” / Radioreportaj (123)


Amelia Chirca
Radioreportaj pentru emisiunea
Ştiinţa în cuvinte potrivite
redactori Corina Negrea şi Dan Manolache
pe Radio România Cultural
vineri, 31 ianuarie 2014

video

Foto :
http://www.palais-decouverte.fr/, http://commons.wikimedia.org/; http://www.thesimpsons.com/

[Extrase]

Când am aflat de această expoziţie organizată în plin centrul Parisului, la Palais de la Découverte,
 nu mi-a venit să-mi cred ochilor şi urechilor.
Ce-i drept, Oppenheimer, directorul ştiinţific al proiectului Manhattan, considerat părintele primei bombe atomice,
 îşi merită pe deplin prezenţa în titlul unei expoziţii dedicate tălmăcirii în cuvinte şi imagini potrivite
 a acestui fenomen ce suscită nenumărate întrebări şi o oarecare teamă.
Bine, dar Homer?


Să fi folosit oare grecii ogive nucleare când au atacat Troia?
Răspunsul este cât se poate de simplu: 
titlul nu-l evocă pe genialul autor al Iliadei şi Odiseei,
 ci pe Homer Simpson, personajul serialului american The Simpsons,
 care lucrează la centrala nucleară din Springfield.


Aşadar : Radioactivitatea de la Homer la Oppenheimer, o expoziţie 
inaugurată în decembrie anul trecut şi care îşi întâmpină vizitatorii până pe 8 iunie 2014.
Realizată de Andra - Agenţia naţională pentru gestiunea deşeurilor radioactive, în partenariat cu Institutul Curie şi
 cu Autoritatea pentru securitate nucleară, expoziţia de adresează unui public foarte larg.


În secţiunea „Epoca nebună a radiului”, am aflat cu uimire că între anii ’20 şi ’50 ai secolului trecut,
 radiul era considerat un „nec plus ultra” al modernităţii şi un excelent argument publicitar.
O epocă în care au fost vândute (şi lăudate cu argumente „ştiinţifice”) produse cosmetice radioactive, hăinuţe pentru copii, din lână „îmbogăţită în radiu”, sau „fântâni de radiu” pentru a profita de apa radioactivă ce urma să conserve tinereţea consumatorilor.


Amelia Chirca - Radioreportaj pentru emisiunea Ştiinţa în cuvinte potrivite
- în [aproape] fiecare vineri pe http://www.radioromaniacultural.ro/


lundi 3 février 2014

Siluete - Baie de Somme, Picardie



Siluete
Una din principalele distracţii ale lui Étienne de Silhouette era să traseze conturul umbrei unei persoane,
 astfel încât să îi poată vedea profilul desenat pe perete. 
Mai multe săli din castelul său de la Bry-sur-Marne, construit în 1759, 
aveau pereţii acoperiţi cu acest soi de desene, pe care le numim siluete. [Littré]


SILHOUETTE - Il [le château de Bry-sur-Marne] fut construit en 1759 par Étienne de Silhouette.... une des principales distractions de ce seigneur consistait à tracer une ligne autour de l'ombre d'un visage, afin d'en voir le profil dessiné sur le mur ; plusieurs salles de son château avaient les murailles couvertes de ces sortes de dessins que l'on appelle des silhouettes, du nom de leur auteur, dénomination qui est toujours restée, Journ officiel, 29 août 1869, p. 1154, 3e col. [Littré]


Foto: Mihaela Chirca, noiembrie 2013