mercredi 30 avril 2014

Pasaje la Lyon / Traboules à Lyon


 Les traboules sont des passages à travers des cours d'immeuble qui permettent de se rendre d'une rue à une autre.


On les trouve à Lyon, Villefranche-sur-Saône, Mâcon, Chambéry, Saint-Étienne, Louhans, Chalon-sur-Saône et une à Vienne.
[http://fr.wikipedia.org/wiki/Traboule]




samedi 26 avril 2014

Fântâna Bartholdi din Lyon


Frédéric Auguste Bartholdi [1834, Colmar – 1904, Paris] este cunoscut în primul rând ca 
fiind autorul celebrei Statui a Libertăţii, La Liberté éclairant le Monde (1886).

După inaugurarea statuii din New York, primăria oraşului Bordeaux şi-a dat seama că a fost prost inspirată cu ani în urmă, atunci când nu a finalizat proiectul de construire a unei fântâni monumentale pentru una din pieţele oraşului. Căci în 1857, oraşul Bordeaux organizase chiar un concurs pentru realizarea acestei fântâni, iar câştigătorul fusese un tănăr de 23 de ani, F. A. Bartholdi.


Primarul oraşului Bordeaux reia astfel, după 29 de ani, contactul cu Bartholdi, rugându-l să finalizeze proiectul iniţial. 
Fântâna Bartholdi este gata în 1888 şi este prezentată la Expoziţia Universală de la Paris din 1889.

Impresionat de sculptură, primarul Lyonului o achiziţionează pentru suma de 100.000 de franci (1890). 
Fântâna Bartholdi este amplasată în Place des Terreaux, în faţa primăriei, şi este inaugurată în 1892. 
În 1992, fântâna este deplasată pe o latură a pieţii, iar în 1995 Fontaine Bartholdi este declarată monument istoric.
 [Prelucrare după http://fr.wikipedia.org/wiki/Fontaine_Bartholdi]






vendredi 25 avril 2014

Myosotis


Selon une légende, un chevalier et sa dame se promenaient le long d'une rivière. Il se pencha pour lui cueillir une fleur, mais perdit l'équilibre à cause de son armure et tomba à l'eau. Alors qu'il se noyait, il lança la fleur vers sa dame en criant « Ne m'oubliez pas ! »

Cette phrase pour désigner la fleur est d'ailleurs restée en allemand (das Vergissmeinnicht — le mot vient de l'ancien allemand vergiss mein nicht, on dit aujourd'hui vergiss mich nicht), en anglais (forget-me-not), en espagnol (no-me-olvides), en italien (nontiscordardime), en polonais (niezapominajki) et dans beaucoup d'autres langues (danois, néerlandais, roumain, etc.).
[http://fr.wikipedia.org/wiki/Myosotis]


Myosotis au Clos Saint-Benoît à Lyon

jeudi 24 avril 2014

vendredi 18 avril 2014

Zoo de Vincennes la 80 de ani - Radioreportaj (129)


Amelia Chirca
Radioreportaj pentru emisiunea
Ştiinţa în cuvinte potrivite
redactori Corina Negrea şi Dan Manolache
pe Radio România Cultural
vineri, 11 aprilie 2014

video




FOTO :
http://www.lexpress.fr/diaporama/diapo-photo/actualite/societe/en-images-parrainez-un-animal-du-parc-zoologique-de-paris_1300840.html



Amelia Chirca
Radioreportaj pentru emisiunea
Ştiinţa în cuvinte potrivite
în [aproape] fiecare vineri pe

mercredi 16 avril 2014

Beţişoare parfumate şi creioane sfinţite - Man Mo Temple, Hong Kong, China (3)

Pentru un student dornic să-şi reuşească examenele (vezi aici), există două etape preliminare :


1. Aprinderea de bastonaşe
 în cantitate şi  mărime proporţionale cu dificultatea sesiunii ;


2. Cumpărarea de creioane şi alte obiecte de papetărie
  de la standul templului.


Tot ce trebuie pentru a se apuca liniştit de învăţat !

lundi 14 avril 2014

NEBRASKA – Vai, ce mult ne-a plăcut !

« Tout y contribue : l’interprétation des acteurs, 
les prises de vues impeccables, leur nostalgie de noir et blanc vêtue, 
la musique qui vous enlace, envoûtante telle une berceuse,
 […] une infinie tendresse. »
[La Gazette UTOPIA Cinémas]


NEBRASKA
USA, 2013, de Alexander Payne pe un scenariu de Bob Nelson
Cu Bruce Dern (Premiu de interpretare, Cannes 2013), Will Forte, June Squibb ş.a.

mercredi 9 avril 2014

Zeul Literaturii - Man Mo Temple, Hong Kong, China (2)


În afara bibliotecilor, oare în câte lăcaşuri de cult dedicate "zeului Literaturii" am intrat până acum ? 
Templul Man Mo din Hong Kong este unul dintre ele.
Interesant este însă că templul este dedicat în egală măsură şi zeului războiului…


« Le temple de Man Mo est un hommage pittoresque au dieu de la littérature (Man)
Templul Man Mo este un omagiu pitoresc dedicat zeului literaturii (Man)


et au dieu de la guerre (Mo), tous deux vénérés par les étudiants qui souhaitaient réussir
şi zeului războiului (Mo), amândoi veneraţi de studenţii care doreau să reuşească


leur examen afin d'obtenir un poste de fonctionnaires dans la Chine impériale. »
examenul pentru obţinerea unui post de funcţionar în China imperială.
Source: http://www.discoverhongkong.com/fr/see-do/culture-heritage/chinese-temples/man-mo-temple

Man Mo Temple, Hong Kong, China (1) - AICI

lundi 7 avril 2014

Prieteni şi donatori ai Luvrului: Constantin Brâncuşi şi contele A. J. de Noailles


Rotonda lui Apollon, odinioară sală de audienţe a regelui Ludovic al XIV-lea,
precede celebra Galerie a lui Apollon de la Luvru.


Pereţii rotondei sunt acoperiţi cu plăci de marmură pe care sunt trecute numele
principalilor donatori ai societăţii „Prietenii Luvrului”.


Pe una din plăci, un nume atrage atenţia: Constantin Brâncuşi.
Numele este precedat de un an, 1958, dar gravarea s-a făcut probabil prin 1961-62.


Câteva rânduri mai jos, un alt nume cunoscut: Comte A. J. de Noailles.
Contele Anne Jules de Noailles (1900-1970) a fost fiul Annei de Noailles, prinţesă Brâncoveanu.

mercredi 2 avril 2014

Inima artificială a profesorului Carpentier – Radioreportaj (128)

Subiectul de astăzi este indiscutabil legat de ştiinţă şi tehnologie, dar are şi o enormă încărcătură emoţională,
 aşa că sper din toată inima că voi găsi „cuvintele potrivite” pentru a-l tălmăci.
Aşadar: inima!


video

Amelia Chirca
Radioreportaj pentru emisiunea
Ştiinţa în cuvinte potrivite
redactori Corina Negrea şi Dan Manolache
pe Radio România Cultural
vineri, 28 martie 2014

Desigur, mulţi dintre ascultătorii noştri sunt prea tineri pentru a-şi aminti de ecoul extraordinar pe care l-a avut prima grefă de inimă, chiar dacă la vremea aceea nici Facebook, nici Twitter şi nici Google nu existau şi nici televizorul nu era prezent în toate căminele. Vremea a trecut şi transplantul cardiac s-a banalizat… O problemă rămâne încă de rezolvat: raritatea donorilor compatibili. În aşteptarea sa, mulţi pacienţi supravieţuiesc datorită unor proteze tranzitorii.

Iată însă că în decembrie anul trecut a avut loc o premieră în acest domeniu: o proteză definitivă a fost implantată în cavitatea toracică a unui pacient suferind de insuficienţă cardiacă terminală. Pacientul, în vârstă de 75 de ani, nu era eligibil pentru un transplant „clasic”. Inima artificială pe care a primit-o este rodul a 20 de ani de muncă din partea creatorului ei, profesorul Alain Carpentier, care a depus primul său brevet în 1988. Printre avantajele dispozitivului se numără faptul că materialele biocompatible sunt acceptate de organism şi pacientul nu mai este obligat să ingurgiteze zilnic medicamentele ce au ca scop, în cazul grefei clasice, evitarea respingerii grefonului. Un alt progres îl constituie faptul că noul dispozitiv evită formarea de cheaguri ce pot provoca accidente vasculare cerebrale. Aşadar, după prima grefă facială şi prima grefă a unei mâini, o noua premieră mondială. Un adevărat cadou, câteva zile înainte de Crăciun. Un succes al cărui ecou în toate mijloacele de informare în masă a fost pe măsura speranţelor pe care intervenţia le suscită.


Iată însă că după primele săptămâni, în care pacientul recupera foarte bine, începuse să se alimenteze normal şi să se ridice din pat, la începutul lui martie, inima artificială s-a oprit brusc.
Mulţi dintre cei care ridicaseră în slăvi reuşita operaţiei s-au grăbit să vorbescă despre un scurt-circuit sau de alte defecte tehnice. Unii dintre acţionarii societăţii ce producea inima artificială, dezamăgiţi de evoluţia acţiunii şi de perspectiva unor dividende inferioare celor aşteptate, se gândesc să reducă finanţarea proiectului. Unii dintre membri familiei caută un vinovat şi subliniază eroismul pacientului care şi-a dat viaţa pentru progresul ştiinţei. Dincolo de furtuna mediatică, de care mulţi profită pur şi simplu pentru a trăi cele faimoase „cinci minute de glorie”, analiza minuţioasă a parametrilor complecşi ai intervenţiei continuă. Rezultatele sunt aşteptate în câteva săptămâni. Cercetările continuă, ca şi selecţia pacienţilor în vederea realizării a trei noi implanturi.

V-aţi putea întreba de ce am ales să tratez acest subiect acum şi nu atunci când entuziasmul era la apogeu. Pentru acelaşi motiv pentru care am hotărât o dezbatere pe această temă cu elevii mei, adolescenţi de 14-15 ani. Pentru a sublinia eforturile, drumul semănat cu eşecuri, cu îndoieli, pe care orice cercetător îl parcurge înainte de a ajunge sub lumina reflectoarelor. Un drum din care lipsesc strasurile şi paietele, dar un drum pur şi simplu indispensabil pentru omenire.




Amelia Chirca
Radioreportaj pentru emisiunea
Ştiinţa în cuvinte potrivite
în [aproape] fiecare vineri pe