lundi 12 janvier 2015

De ce / Pourquoi JE SUIS CHARLIE


În ultimele zile am citit în presa românească mai multe articole, semnate de persoane adesea vehmemente, 
care au ţinut să ne explice de ce ele „nu sunt Charlie”. 
Este, desigur, dreptul lor absolut, într-o ţară în care libertatea presei este garantată.


Doresc să vă explic astăzi de ce EU SUNT CHARLIE.

Nu pentru că aş vrea, cum acuza un admirator al caricaturiştilor asasinaţi, 
să-mi însuşesc în acest fel vreo fărâmă din talentul şi curajul lor. 
Ci pentru a spune cât mai clar şi răspicat că cei care i-au ucis nu au reuşit să nimicească această libertate a presei.

Probabil că cei care consideră că victimele sunt vinovate pentru că i-au „provocat” pe asasini, 
nu au cunoscut România dinainte de ’89. 
Probabil nu ştiu ce înseamnă o presă lipsită de libertate, redusă la rangul de slugă linguşitoare a celor puternici.
Sau dacă au cunoscut-o, dacă au fost şi atunci jurnalişti, 
probabil că au avut exact atitudinea pe care o recomandă astăzi şi 
pe care au justificat-o poate în numele prudenţei… şi a privilegiilor de care se bucurau posesorii unei cărţi de presă.


Mărturisesc, umorul « Charlie Hebdo » nu este cel pe care-l apreciez cel mai mult.
Am însă o admiraţie fără margini pentru oamenii aceştia care au continuat să-şi bată joc de fanatism şi prostie
 în ciuda ameninţărilor şi atacurilor precedente. 

Şi sunt nespus de mândră că trăiesc într-o ţară în care atât de mulţi oameni, 
de religii, opinii politice sau culturi diferite pot spune „Je suis Charlie”. 

Regăsesc acum Franţa la care visam pe vremea când trăiam în Romania dinainte de ’89.


Je suis Charlie.

Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire