vendredi 3 juin 2016

Napoleon în insula Sf. Elena: Cucerirea memoriei – Radioreportaj (179)

În memoria arh. Mihai Mureşan, bun şi vechi prieten, pasionat de Napoleon Bonaparte.

Amelia Chirca
Radioreportaj pentru emisiunea
„Ştiinţa în cuvinte potrivite”
pe Radio România Cultural
cu Corina Negrea şi Dan Manolache
vineri, 27 mai 2016

video

NAPOLEON,
cel care a dăruit Franţei, pe lângă nenumăratele sale victorii militare,
o serie de instituţii precum Consiliul de Stat şi Senatul,
Banque de France şi Corpul prefectoral, Legiunea de Onoare, Liceul şi Bacalaureatul,
Şcoala militară de la St. Cyr şi instituţiile de învăţământ superior de elită,
sau Codul Civil rămas în vigoare până în 1994.

Arcul de triumf de l’Etoile şi cel du Carrousel, coloana Vendôme, trei poduri peste Sena,
biserica de la Madeleine, transformarea Luvrului în muzeu
şi numerotarea par/impar pe străzile Parisului se numără şi ele printre realizările epocii sale.


Dar expoziţia ce face obiectul intervenţiei mele de astăzi nu este dedicată învingătorului,
personajului încununat de lauri, ci învinsului, exilatului de pe insula Sf. Elena.

Expoziţia se intitulează de altfel sobru „Napoleon la Sf. Elena”
şi poate fi vizitată până pe 24 iulie 2016 la Musée de l’Armée,
muzeu situat în incinta cunoscutului Hôtel des Invalides,
 nu departe de nu mai puţin celebrul Dôme des Invalides.


Aşadar ultimii ani de exil şi de viaţă, ultima sa reşedinţă terestră şi obiectele
ce l-au întovărăşit până la capătul drumului sunt prezentate în această expoziţie-eveniment.

Expoziţie care a fost posibilă datorită unei importante campanii de restaurare
a mobilierului de la Longwood House, ultima sa locuinţă.


Prima parte a expoziţiei prezintă parcursul lui Napoleon de la Waterloo la abdicare, şi de la abdicare până Sf. Elena.

De la fastul imperial la precaritatea condiţiei de prizonier,
de la dominaţia asupra unui întreg continent la o insuliţă pierdută în Oceanul Atlantic –
un lung drum al zilei către noapte.


Vizitatorul descoperă câteva din încăperile de la Longwood House,
mai cu seamă sufrageria şi dormitorul în care au supravieţuit vestigiile ceremonialului imperial.

Cea de a doua parte prezintă viaţa de zi cu zi a împăratului, angajat în ultima sa campanie:
 cea împotriva condiţiilor penibile de captivitate şi a meschinăriei anturajului.


Dar mai ales, bătălia cea mai importantă, pe care aş fi tentată să afirm că a câştigat-o,
bătălia pentru locul pe care avea să-l ocupe în istorie, ba chiar în legendă.


Expoziţia prezintă doi martori importanţi ai acestei lupte:
biblioteca împăratului şi cabinetul de lucru, cel în care îşi va redacta memoriile.


Nu mai puţin de 240 de exponate, mobilier, obiecte, haine şi documente,
provenind fie de la Longwood House, fie din colecţiile Luvrului


sau ale Bibliotecii naţionale a Franţei, sau colecţiile reginei Angliei,
permit vizitatorului să înţeleagă mai bine această perioadă mai puţin cunoscută a vieţii sale.


Patul în care şi-a sfârşit zilele sau masa de biliard pe care îşi etala hărţile necesare
evocării campaniilor militare ale gloriosului trecut, sunt, desigur,
 adevărate vedete ale expoziţiei şi momente de mare încărcătură emoţională.


Nu aş vrea să închei înainte de a semnala parcursul destinat celor mai mici vizitatori.
 Lor le este propus un adevărat joc care îi conduce de-a lungul expoziţiei.


Şi pentru că jocul nu este rezervat doar celor mici, adulţii pot şi ei răspunde la întrebările
unui chestionar disponibil pe tabletă numerică la ieşirea din expoziţie
şi pot chiar câştiga un sejur pentru două persoane pe insula Sf. Elena.


Aşadar, dacă treceţi prin Paris înainte de 24 iulie,
veniţi la Musée de l’Armée să-l întâlniţi pe Napoleon Bonaparte.
Sigur nu veţi regreta!

Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire