dimanche 30 octobre 2016

Teatrul amintirilor cu regizorul DAN PUICAN [11] - Basme, recitaluri de poezie şi Unda veselă


Basme, recitaluri de poezie şi Unda veselă

Personajele, în ordinea apariţiei:
Mihai Zirra, Constantin Moruzan, Paul Stratilat, Harap Alb, redactorul Călin, Aura Buzescu, Radu Beligan, Traian Stănescu, Silviu Stănculescu, Ion Caramitru, Ion Vova, Silviu Brucan.


„Sigur că mie nu-mi stătea gândul să rămân în Radio, sincer să spun. Era un pas făcut în Bucureşti. Mai ales că la început eu am prins floarea Teatrului radiofonic, cu Mihai Zirra, cu Constantin Moruzan şi Paul Stratilat, care acaparau toate piesele. Pe vremea aceea se făceau cel puţin patru premiere pe săptămână la Teatru radiofonic. Plus câteva emisii pentru copii, care erau foarte îndrăgite.

La un moment dat, după vreo două luni, la Redacţia de copii, mi s-a încredinţat să fac un basm. Am făcut „Harap Alb”. Şi redactorul de atunci, Călin, după ce l-a ascultat, a zis: „Extraordinar l-ai făcut! Ai găsit o distribuţie excelentă.” Şi timp de doi ani - era la Radio, pe vremea aia, un basm pe săptămână: lunea seara era basm - am făcut (şi) de aceea în mica mea fonotecă am 88 de basme făcute în acea perioadă: Andersen, Ispirescu, Creangă. Am foarte multe basme!


Între timp am făcut multe emisii de divertisment, multe recitaluri. Am făcut 17 recitaluri de poezie, fiindcă radioul făcea o dată pe lună sau o dată la două luni recitaluri. Am făcut recital Arghezi, am făcut Eminescu – cu cei mai mari actori din Bucureşti care ştiau să spună versuri. De la Aura Buzescu la Beligan, la Traian Stănescu, Silviu Stănculescu, Ion Caramitru, toţi au trecut... Au fost recitaluri în care Sala Radio era arhiplină, fiindcă era un eveniment: să asculţi două ore, două ore jumătate de poezie.

video

Aşa mi-am făcut loc la Radio şi am ajuns la un moment dat să fim numai doi-trei regizori. 
De unde la început eram nouă şi munceam foarte mult. De luni până sâmbătă aveam săptămânal, mi-aduc aminte ca acum, cel puţin opt emisii pe săptămână! Ne erau repartizate şi lucram. Şi mai grele, şi mai uşoare, dar lucram!

Între timp am primit piese, am făcut foarte multe emisii de varietăţi. 
Şi la varietăţi am avut o şansă. De obicei, Unda veselă, care era emisia numărul 1 a Radioului - se dădea duminică la ora două, când lumea era la masă (şi) ţinea o oră - o făcea Ion Vova, la fel, un devotat om al Radioului. Dar el avusese o operaţie şi şi-a luat un concediu de vreo doi ani. Nu ştiu ce se întâmplase, a avut o neplăcere. Şi văzând că mie îmi place comedia, cei din conducerea Radioului mi-au încredinţat mie să fac Unda veselă.

La un moment dat, Silviu Brucan - venise de la Washington, unde fusese ambasador, directorul general al Radioteleviziunii – că erau împreună ambele aceste două instituţii... şi această Undă veselă trebuia ascultată sâmbăta ca să intre duminica pe post, ascultată de cel mai mare om din Radio. Şi i-a convocat atât pe redactorul şef, cât şi pe redactorul care răspundea de emisie, şi a spus „Să vină şi regizorul!”. Şi ne-am dus la audiţie la Silviu Brucan.

A ascultat Unda veselă – nu mai ţin minte cu cine era, dar erau în distribuţia Undei vesele cei mai mari comici ai acelor vremuri. Asta se întâmpla în 1965-66... Şi, la terminarea audiţiei, zice: „Bravo! Mi-a plăcut foarte mult! Aşa trebuie făcută; veselă, cu ritm. Cine a făcut-o?” Şi redactorul şef zice: „Tânărul!” Pentru că aveam 30 de ani pe vremea aceea... Zice: „Dan Puican”. „Bravo! De acum înainte, el să facă Unda veselă! Mi-a plăcut foarte mult.” Aşa că eu i-am păstrat o amintire, fiindcă mi-a dat o mână de ajutor în momentele alea. Nu aveam nicio neplacere, dar m-a admirat şi m-a plăcut şi am avut mână liberă să fac Unda veselă.”


Interviu realizat în august 2013 © MSChirca

Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire