jeudi 19 octobre 2017

Quai des Etats-Unis, Nice

« Le Quai des États-Unis est le nom donné, depuis le XIXe siècle, à une voie longeant le rivage oriental de la baie des Anges de Nice, sur la route du bord de mer des Alpes-Maritimes. […] En 1917, la municipalité du général François Goiran décide de l’appeler quai des États-Unis pour saluer l'entrée en guerre des États-Unis aux côtés des pays de l'Entente. » [Wikipédia]



« François Goiran (né à Nice le 27 avril 1847 - mort à Johannesburg le 4 avril 1927) était un militaire, homme politique français. Il fut ministre de la Guerre en 1911 et maire de Nice de 1912 à 1919. Élève au lycée Masséna, il devient le premier Niçois à intégrer l'École Polytechnique. » [Wikipédia]

lundi 16 octobre 2017

Musée national FERNAND LEGER, Biot


« Ce Musée dédié à Fernand Léger 1881-1955


a été entièrement édifié par Nadia Léger.
Maître d’œuvre : Georges Bauquier


La première pierre a été posée le 27 février 1957.


[Fernand Léger, La Fleur qui marche, vers 1952, sculpture en terre émaillée]


Il a été inauguré officiellement le 13 mai 1960 


sous la présidence d’honneur de
Georges Braque, Marc Chagall, Pablo Picasso.


Le 11 octobre 1967 Nadia Léger et Georges Bauquier 
ont fait don à la France du Musée 


et d’une importante collection d’œuvres de Fernand Léger.


Devenu Musée National, il a été remis solennellement à 


Monsieur André Malraux
ministre d’État chargé des Affaires Culturelles, le 4 février 1969.


André Svetchine architecte
Roland Claude Brice céramistes
Lino Heidi Melano mosaïstes
Alfred Aubert maître-verrier. »

[Texte de la plaque de marbre à l’entrée du musée]


vendredi 29 septembre 2017

(1245) Toamna, bobocii şi radioreportajele

Bună să vă fie ziua, inima şi anul radiofonic!

Sper că vara ce se sfârşeşte v-a dăruit din plin tot ce se poate aştepta de la o vacanţă şi că sunteţi plini de energie şi entuziasm, gata să luaţi startul pentru un nou sezon al serialului Planeta Radio.

Se spune că toamna se număra bobocii. Eu îi tot număr de câteva zile şi la fiecare număratoare îmi ies tot mai mulţi. Bobocii cu pricina sunt ore suplimentare si un rol de tutor pentru un coleg debutant. Pe scurt, acest an scolar va fi extrem de încărcat şi nu-mi va lăsa nici suficient timp, nici suficiente puteri pentru a continua colaborarea la Planetă, chiar dacă mi se strânge inima la acest gând.

Păstrez amintiri minunate din toţi aceşti ani în care am fost puţin alături de voi. Rămân de altfel alături de voi cu gândul, convinsă că veţi continua să realizaţi emisiuni interesante, frumoase şi necesare pentru tot mai mulţi ascultatori.
Va îmbrăţişez,
Amelia
7 sept 2017

Cu Adriana Rogovschi, ascultând intervenţia Ameliei Chirca în emisiunea
„Ştiinţa în cuvinte potrivite” de vineri, 2 iunie 2017, pe Radio România Cultural.

dimanche 24 septembre 2017

Jésus-Christ à Troie / Isus în vizită la regele Priam !

« Je tiens beaucoup à ce que les grandes dalles du chemin de la tour ne soient enlevées par les chrétiens ou les Turcs des environs. Pour y réussir, j’ai fait répandre le bruit que Jésus-Christ avait visité le roi Priam, et était monté par cette rue ; et pour donner plus de poids encore à cette croyance, j’ai fixé une grande image du Christ au côté nord-ouest de cette rue de ta tour dans la parois de terre. Les dalles sont ainsi mises en sûreté contre les entreprises des chrétiens fanatiques de cette plaine. J’espère qu’elles ne le sont pas moins contre l’avidité des Turcs ; car bien que ceux-ci abhorrent les images des Saints, ils ne laissent cependant pas d’en ressentir une certaine crainte. »

„Ţin mult ca marile dale de piatră din drumul turnului să nu fie luate de creştinii sau de turcii din împrejurimi. Pentru a reuşi, am răspândit zvonul că Isus Cristos îl vizitase pe regele Priam şi că urcase tocmai pe această stradă; iar pentru a da şi mai multă greutate acestei credinţe, am fixat o mare imagine a lui Cristos pe latura de nord-vest a străzii turnului, în peretele de pământ. Dalele sunt astfel asigurate contra acţiunilor creştinilor fanatici din această câmpie. Sper acelaşi lucru şi faţă de aviditatea turcilor, căci chiar dacă aceştia detestă imaginile sfinţilor, resimit faţă de ele o oarecare teamă.”


„Pentru a împiedica mâini criminale să distrugă zidurile caselor antice, am recurs la superstiţia locuitorilor din Troada şi am agăţat în casa situată imediat sub templu imaginea Sfintei Fecioare.”

« Afin d’empêcher que des mains criminelles ne ruinent les murs des maisons antiques, j’ai eu recours à la superstition des habitants de la Troade, et j’ai fait suspendre dans la maison qui vient immédiatement au-dessous du temple l’image de la Saine Vierge. »

Heinrich Schliemann, Antiquités troyennes 1871-1873, Editions Tallandier, Paris, 2011, p. 229 et 231.

dimanche 10 septembre 2017

Amintiri fără cuvinte dintr-o duminică la Pigna şi Dolceacqua, Imperia, Italia


😃

😄
😇
😊
💖
💑
💋
😏
😻
👰
👸

😋😋😋
DESIR DE ROY
BAR PASTICCERIA GELATERIA
Via San Rocco 40
Pigna, Imperia, Italia

lundi 3 juillet 2017

Ştiinţa în vacanţă la Paris (Radioreportaj 209)

Bună ziua tuturor!

Iată că celebrul „tren din Franţa” a ajuns încă o dată la destinaţie şi la bordul său se află mult aşteptata călătoare: VACANŢA!
Presupunând că Parisul se numără printre destinaţiile acestei vacanţe pentru unii din ascultătorii noştri sau pentru unii dintre colegi, vă propun o selecţie - foarte subiectivă - de evenimente care vă aşteaptă în Oraşul Lumină.

(1)

Aş începe cu un loc care-mi este nespus de drag şi care împlineşte anul acesta o vârstă venerabilă.
La doi paşi de Champs Elysées, ocupând o aripă a majestuosului Grand Palais, Palais de la Découverte – căci despre el este vorba - împlineşte 80 de ani.

(2)

80 de ani dedicaţi popularizării ştiinţelor, conform dorinţei creatorului său, laureat al Premiului Nobel pentru fizică, Jean Perrin.
Prin intermediul acestui lăcaş al ştiinţei, Jean Perrin dorea ca un public cât mai larg să intre în contact cu cercetarea fundamentală, cu metodele, succesele şi eşecurile ei, cu ştiinţa ca sursă de progres pentru omenire.

(3)

„La science en train de se faire” - ştiinţa aşa cum se practică în laboratoarele de cercetare este prezentată publicului de către demonstratori, numiţi astăzi „mediatori ştiinţifici”.
Impresionante – întotdeauna, amuzante –foarte des, experienţele şi demonstraţiile continuă să atragă, 80 de ani mai târziu, un public numeros venit să descopere spaţiile dedicate matematicii, astronomiei, fizicii, chimiei, biologiei şi medicinei.

(4)

Despre unele din expoziţiile temporare am avut ocazia să vă vorbesc în intervenţiile mele precedente. Printre acestea: „Faites vos jeux”, despre teoriile matematice aplicate jocurilor de tot felul, şi „Viral”, dedicată viruşilor, printre care şi celor informatici.
Ambele expoziţii sunt încă deschise până la sfârşitul lunii august.
fizicii, chimiei, biologiei şi medicinei.


(5)

Nu mai puţin captivante sunt şi expoziţiile permanente.
O întâlnire inedită cu „numărul de aur” sau cu interminabilul „pi”, căruia îi este dedicată o sală întregă (rotundă, bineînţeles), o imersiune în lumea animală pentru a descoperi diversitatea modurilor sale de comunicare, o întâlnire cu electricitatea statică ce-ţi face părul măciucă, cu seisme şi erupţii vulcanice sau o plimbare prin sistemul solar...
Toate acestea şi multe altele vă aşteaptă la Palais de le Découverte.

(6)

Ascultătorii fideli ai emisiunii cunosc fără doar şi poate şi pe fratele mai tânăr al venerablului Palais de la Découverte. Este vorba desigur de Cité des Sciences, Citadela Ştiinţelor de la Villette.
Dacă multe instituţii se laudă că au un public între 7 şi 77 de ani, Cité des Sciences a coborât pragul de jos până la 2 ani. Spaţiul rezervat celor foarte, foarte tineri propune experienţe amuzante menite să trezească şi să întreţină interesul prichindeilor pentru ştiinţă.

(7)

Şi la Cité des Sciences vă aşteaptă expoziţii temporare printre care „Ce mai e nou... în Evul Mediu”, sau „La Géode”, sala sferică de cinema care propune vara aceasta spectatorilor o incursiune de 47 de minute la bordul Staţiunii Spaţiale Internaţionale. Cu alte cuvinte: posibilitatea de a admira Planeta Albastră de la o altitudine de 350 de kilometri, asemenea astronautului Thomas Pesquet.

(8)

Pentru cei pasionaţi de civilizaţiile Africii, Asiei şi Oceaniei, la doi paşi de inconturnabilul Tour Eiffel, Musée du Quai Branly vă invită la o incursiune în domeniul riturilor ancestrale.
O colecţie etnografică de 300.000 de obiecte, dintre care 3.500, reînoite în permanenţă, sunt puse în valoare datorită unei scenografii fascinante.

(9)

Vara aceasta aici vă aşteaptă, printre altele, o expoziţie dedicată „aurului verde” al Noii Zeelande, jadul, şi nenumăratelor ritualuri şi legende ţesute în jurul său.
Exponate de o frumuseţe ce-ţi taie răsuflarea, investite de populaţiile maori cu virtuţi magice, care nu te pot lăsa indiferent.

(10)

Dacă sunteţi pasionaţi de istoria ştiinţelor, la Musée des Arts et Métiers puteţi descoperi laboratorul lui Lavoisier, pendulul lui Foucault, maşinile de calculat realizate de Blaise Pascal sau Léon Bollée, avioanele lui Blériot sau Breguet, şi chiar un model redus al Statuii Libertăţii.

(11)

V-am prevenit: selecţia este subiectivă!
Voi încheia deci cu o sugestie gurmandă: o vizită la Musée du Chocolat, unde puteţi să descoperiţi bogata istorie a deliciului ce constituia hrana zeilor în mitologia aztecilor.
Şi la sfârşit, de ce nu, o degustare, „avec modération”!


video


Ştiinţa în vacanţă la Paris
Amelia Chirca
Radioreportaj pentru emisiunea
Ştiinţa în cuvinte potrivite
de vineri, 30 iunie 2017
cu Corina Negrea şi Dan Manolache pe
Radio România Cultural

Foto:
(1) http://www.universcience.fr/
(2) https://lejournal.cnrs.fr/
(3-5) http://www.palais-decouverte.fr
(6-7) http://www.cite-sciences.fr/
(8) http://www.leparisien.fr/
(9) http://www.quaibranly.fr/
(10) http://www.arts-et-metiers.net
(11) http://www.museeduchocolat.fr/

vendredi 30 juin 2017

Cel mai vechi şi mai mare salon aeronautic din lume, SIAE 2017 (Radioreportaj 208)

Bună ziua tuturor!
Astăzi vă invit la cel mai vechi şi mai mare salon aeronautic din lume!
Este vorba de Salonul Internaţional al Aeronauticii şi Spaţiului, SIAE 2017, manifestare aflată la cea de a 52-a ediţie şi care a fost inaugurată săptămâna aceasta la câţiva kilometri la nord de Paris, la Le Bourget.
De la inaugurare, pe 19 iunie, şi până azi, salonul a fost rezervat profesioniştilor, iar începând de azi şi până duminică seara publicul larg este la rândul său invitat să descopere şi să admire cele mai recente realizări ale industriei aeronautice, fie expuse la sol, fie în cadrul unor spectaculoase demonstraţii aeriene.


Evenimentul, a cărui primă ediţie a avut loc cu mai bine de un secol în urmă şi care este organizat o dată la doi ani, se bucură de fiecare dată de succes, atât în rândul specialiştilor, cât şi printre toţi cei fascinaţi de posibilitatea de a se desprinde de planeta mamă.
Ediţia 2015 a salonului a atras nu mai puţin de 352.000 de vizitatori, dintre care 202.000 de nespecialişti.
Anul acesta, cei aproape 2.400 de expozanţi aşteaptă între 360 şi 375 de mii de vizitatori.



Ca şi la ediţiile precedente, 150 de aeronave sunt prezentate publicului.
Printre acestea, câteva efectuează în fiecare după-amiază un adevărat balet aerian.
Printre ele: avioane civile şi militare, elicoptere, avioane luxoase destinate oamenilor de afaceri.
Nu lipsesc dintre exponate nici dronele, care stârnesc de câţiva ani un viu interes în rândurile publicului, chiar dacă, din motive de securitate, nu sunt autorizate să efectueze demonstraţii în zbor.


Fără doar şi poate, industria aeronautică este un sector în plină expansiune. Dacă în prezent, circa 20.000 de aeronave străbat atmosfera planetei, peste mai puţin de 20 de ani numărul lor se va dubla.
Traficul aerian cunoaşte o dezvoltare fără precedent, datorată unei explozii demografice în mai multe regiuni ale globului.

De altfel, chiar dacă cifrele definitive nu sunt încă făcute publice, reprezentanţii principalilor constructori, printre care Airbus şi Boeing, afişează deja o oarecare satisfacţie privind efectul zilelor rezervate specialiştilor asupra carnetelor lor de comenzi.


Şi pentru că aeronautica este prin excelenţă un sector al inovaţiilor permanente, ediţia de anul acesta a Salonului de la Le Bourget oferă şi ea publicului o noutate.
Este vorba de Paris Air Lab, un spaţiu de 2.000 m2 dedicat în exclusivitate inovaţiilor, fie ele realizate în cadrul marilor multinaţionale, ori de către numeroasele strat-up-uri ce înfloresc în acest domeniu.
Avioanele viitorului, dronele, sateliţii artificiali şi aplicaţiile lor nenumărate, mijloacele de propulsie inovante şi lista ar putea, desigur, continua.


Şi pentru că sectorul aeronautic este şi un enorm rezervor de locuri de muncă, Salonul propune şi un forum dedicat meseriilor specifice industriei aueronautice şi spaţiale.
Un spaţiu de 3.000 m2 în care sunt prezentate 40 de meserii şi studiile necesare pentru a le exersa.
Sunt prezete nu mai puţin de 70 de societăţi doritoare să recruteze cu această ocazie cel puţin o parte din viitorii angajaţi.
Cu alte cuvinte, Salonul de la Le Bourget este şi el, pentru mulţi vizitatori, o ocazie de a fi
CU CAPUL ÎN NORI ŞI CU PICIOARELE PE PĂMÂNT!

Notă: Mai mult puteţi afla în înregistrarea care poate fi ascultată doar pe blog:

video

Salonul Internaţional al Aeronauticii şi Spaţiului, SIAE 2017
Amelia Chirca
Radioreportaj pentru emisiunea
Ştiinţa în cuvinte potrivite
de vineri, 23 iunie 2017
cu Corina Negrea şi Dan Manolache pe
Radio România Cultural

Foto:
https://www.siae.fr/

vendredi 23 juin 2017

Automobilul zburător de la Paris la Londra (Radioreportaj 207)

Bună ziua tuturor!
Cu ani în urmă, cu mulţi ani în urmă, am văzut şi revăzut un film ce se intitula „Acei oameni minunaţi şi maşinile lor zburătoare”. O comedie britanică despre începuturile aviaţiei.
Obiectul intervenţiei mele de azi m-a dus cu gândul la acest film, cu care are mai multe similitudini.


Aşadar o maşină zburătoare, botezată Pégase şi construită de un grup de tineri ingineri francezi, şi-a propus să traverseze Canalul Mânecii pe calea aerului.
Ne-am putea desigur întreba: „Şi ce-i cu asta?”
Este, pentru că nu este vorba de un avion, ci de un automobil zburător.
Care de altfel a şi reuşit să realizeze, acum două zile, ceea ce şi-a propus.


Automobilul a plecat de la Paris către Coasta de Opal pe şosea, cu o viteză de 90 km/h.
Odată ajuns la aeroportul din Ambleteuse, el şi-a luat zborul şi a traversat în 42 de minute cei 35 kilometri până la Dover.
Traversarea s-a desfăşurat la o altitudine de 3.000 metri, cu o viteză de aproape 70 km/h.
Iar evenimentul a fost foarte mediatizat aici, în Franţa.


Pégase este un automobil de mici dimensiuni, echipat cu un motor şi o elice, care asigura deplasarea în aer, şi cu un al doilea motor de scuter pentru traseul terestru.
Autonomia pe drum este de aproape 1.000 km, iar în aer de 2 până la 3 ore.
Un alt avantaj este şi faptul că pentrua decola, Pégase are nevoie de o pistă de numai 100 de metri.




Părinţii vehiculului hibrid, pentru care acest zbor inaugural a constituit o ocazie de a demonstra calităţile creaţiei lor, speră ca acesta să fie achiziţionat de armată, poliţie şi de securitatea civilă pentru misiuni de recunoaştere şi salvare, dar şi de operatori din domeniul turismului.
Ei speră să vândă între 100 şi 150 de exemplare pe an, inclusiv unor particulari.


Trecerea la producţia de serie depinde însă de succesul campaniei de „crowdfunding”, finanţare participativă, care este încă în curs.
Pentru viitorul imediat, pentru a-şi face reclamă şi a convinge investitorii şi potenţialii clienţi, societatea Vaylon intenţionează să realizeze un safari în Kenya şi chiar un ocol al Pământului, bineînţeles, în mai puţin de 80 de zile...

Notă: Mai mult puteţi afla în înregistrarea care poate fi ascultată doar pe blog:

video

Automobilul zburător de la Paris la Londra
Amelia Chirca
Radioreportaj pentru emisiunea
Ştiinţa în cuvinte potrivite
de vineri, 16 iunie 2017
cu Corina Negrea şi Dan Manolache pe
Radio România Cultural

Foto:
© www.vaylon.fr/