lundi 24 avril 2017

Les flamants du Parc Phoenix nourrissent les poissons poissons ! / Flamingii din Parcul Phoenix de la Nisa hrănesc peştii !

« Regarde ce qu’ils font ! Les flamants nourrissent les poissons !» - exclame Ami.
« C’est la première fois que je vois ça ! »
 Je passe en mode vidéo et je commence à filmer.
Les flamants roses partagent leur nourriture aux poissons qui se bousculent autour d’eux.

video

 « J’ai déjà vu ça sur YouTube », je lui réponds en continuant de filmer.
« Une fois avec des cygnes et autre fois avec un petit canard.
Mais toujours avec des carpes Koï ! »

  
Note : Les flamants étaient considérés comme l’incarnation du légendaire oiseau Phœnix…
Parc Phoenix de Nice
dimanche, le 23 avril 2017

Vidéo en meilleure résolution sur



vendredi 21 avril 2017

Candidaţii la alegerile prezidenţiale şi ştiinţa [Radio România Cultural , 201]

Amelia Chirca, în studio, la emisiunea
„Ştiinţa în cuvinte potrivite”
pe Radio România Cultural
cu Corina Negrea şi Dan Manolache

vineri, 14 aprilie 2017


Ce a fost scris, înainte de emisiune:

Bună ziua tuturor!

Mă aflu de câteva zile la Bucureşti şi am putut constata, din discuţiile purtate în familie, cu prieteni sau chiar cu persoane întâlnite în mijloacele de transport în comun, că alegerile prezidenţiale din Franţa reprezintă un subiect destul de familiar publicului român.

Cu câteva săptămâni în urmă, revista Sciences et Avenir a dorit să afle ceva mai mult despre locul pe care fiecare dintre cei 11 candidaţi îl acordă în programul său ştiinţelor. Cu atât mai mult cu cât, la vremea respectivă cel puţin, subiectul era practic absent din ziare, reviste, de la posturile de radio şi televiziune, şi chiar de pe reţelele de socializare.

Aşadar, Sciences et Avenir, o revistă ce se bucură de o solidă reputaţie în rândul specialiştilor, dar şi de o largă difuzare în rândurile publicului, a hotărât să joace un rol de mediator între oamenii de ştiinţă şi oamenii politici. O iniţiativă binevenită, ţinând cont de faptul că primii se plâng adeseori că sunt prea puţin auziţi, ascultaţi, consultaţi de către politicieni.

Revista a făcut apel la cinci oameni de ştiinţă francezi, de renume mondial, care au adresat candidaţilor la preşidenţia Franţei câteva întrebări, aceleaşi pentru fiecare, privind o serie de subiecte esenţiale cum ar fi: ecologia şi energia, cercetarea fundamentală şi modurile de a o finanţa, robotica, cibersecuritatea, protecţia mediului înconjurător, dar şi sănătatea, handicapul sau locul femeilor în comunitatea ştiinţifică.

Şi cum a fost în direct:

video

mardi 18 avril 2017

Între nouri şi-ntre mare...


„Între nouri şi-ntre mare
Zboară paseri călătoare –


Cum nu pot şi eu să zbor
Să mă iau pe urma lor!”


„Că m-aş duce, tot m-aş duce,
Dor să nu mă mai apuce,


Peste undele cu spume,
Peste mare, peste lume;


Ş-aş vedea cum trec cu toate,
Rânduri-rânduri arătate,


Înnegrirea malurilor,
Strălucirea valurilor,


Stolul rândunelelor,
Tremurarea stelelor.”

[Mihai Eminescu – Între nouri şi-ntre mare (fragmente)]


SFAT:
Ascultaţi-l pe Adrian Pintea recitând „Între nouri şi-ntre mare” pe

mercredi 12 avril 2017

De la obiecte cu riduri şi cicatrici la „Vieţi de gunoaie ” - [Radioreportaj 200]

Bună ziua tuturor!
Nu vă temeţi, nu este o expoziţie de artă modernă. Ar fi putut fi.
Da, este vorba despre gunoaie clasice.
Titlul expoziţiei nu este deloc atrăgător: „Vies d’ordures / Vieţi de gunoaie”.

1

Cât despre subtitlu, nici el nu este mai glamour: „Despre economia deşeurilor”.
Cu toate acestea, cred că este vorba despre o expoziţie ce merită vizitată şi despre care merită să se vorbească deoarece ea pune degetul pe o rană a societăţii contemporane.

 2

Organizată la Muzeul Civilizaţiilor Europei şi ale Mediteranei din Marsilia, expoziţia inaugurată luna trecută poate fi vizitată până în luna august.
În felul ei este o invitaţie la călătorie, chiar dacă destinaţiile nu strălucesc nici prin pitorescul peisajelor, nici prin densitatea monumentelor sau a operelor de artă.
O călătorie în jurul Mediteranei, în Tunisia, Maroc, Egipt, Italia sau sudul Franţei,
o adevărată expediţie, prin peisaje adeseori dezolante, dar şi o ocazie de a întâlni tehnologii inovante, obiecte ce trăiesc o a doua viaţă, şi mai ales de a-i întâlni pe oamenii care ne gerează deşeurile, trăind adeseori printre ele.

 3

O ocazie de a înţelege importanţa socială a activităţii lor, condiţiile lor de trai şi complexitatea conflictelor în care sunt adesea implicaţi fără voia lor.
Nu mai puţin de 450 de obiecte, documente, instalaţii mai mult sau mai puţin artistice, filme, hărţi sau afişe constituie un parcurs ce îndeamnă la meditaţie.
Modul nostru de viaţă, amprenta noastră ecologică, supraexploatarea ecosistemelor – nu cumva suntem pe cale de a transforma orgolioasele noastre societăţi de consum în societăţi ale deşeului?

 4

Unul dintre scopurile urmărite de organizatorii expoziţiei este desigur sensibilizarea publicului în ce priveşte colectarea, trierea, repararea sau chiar reciclarea deşeurilor de tot felul.
Domenii în care intervine desigur munca necalificată a unor oameni trataţi cel mai adesea ca nişte paria ai societăţii, dar intervin şi tehnologiile de vârf.

 5

Casablanca, Napoli, Marsilia, Tirana, Istambul, Cairo şi Tunis - acestea sunt oraşele în care timp de trei ani echipe pluridisciplinare reunind cercetători din mai multe domenii printre care, desigur, numeroşi antropologi, dar şi fotografi şi cineaşti, au colectat imagini, înregistrări şi obiecte legate de gestiunea deşeurilor.
Rezultatele acestor trei ani de cercetări constituie coloana vertebrală a expoziţiei.

 6

O primă constatare se impune: deşeurile sunt pretutindeni.
Ele reprezintă faţa ascunsă a modului nostru de viaţă, cea pe care am dori să nu o vedem.
Şi o primă întrebare: Cum am ajuns în această situaţie?
Pentru a răspunde acestei întrebări, expoziţia propune un flashback, o întoarcere virtuală în vremurile ce au precedat societatea de consum, vremurile când obiectele puteau avea riduri şi cicatrici, mărturii ale reparaţiilor succesive, vremuri ce au apus odată cu apariţia obiectelor jetabile de tot felul, cu domnia plasticului şi multiplicarea ambalajelor şi strategiilor de merchandising.

7

Dar tirania obiectului de unică folosinţă şi efectele ei perverse asupra indivizilor şi a societăţilor nu a cuprins întreaga planetă. În unele părţi ale lumii, obiectele sunt încă utilizate şi reutilizate, transformate cu ingeniozitate.
Chiar dacă pentru moment doar 20% din ceea ce aruncăm este utilizat sau reciclat, iniţiativele din acest domeniu sunt numeroase şi ingenioase, iar expoziţia le rezervă un spaţiu important.
Iar la sfârşit, fiecare vizitator este invitat să propună soluţii, pentru a evita ca planeta care ne suportă să devină de nelocuit.

video

„Vieţi de gunoaie” – o expoziţie
Amelia Chirca
Radioreportaj pentru emisiunea
„Ştiinţa în cuvinte potrivite”
de vineri, 7 aprilie 2017,
cu Corina Negrea şi Dan Manolache
pe Radio România Cultural.


PHOTOS
1 – Affiche de l’exposition
2 - © http://www.ushuaiatv.fr/actualités/l-exposition-vies-d-ordures-au-mucem
3 - Photographie en couleur, les déchets à Naples et dans la région Campanie ;
      © https://www.expointhecity.com/2017/02/17/marseille-vies-dordures/
4 – « L'oeuvre monumentale Sixty, de Nils Völker, ouvre l'exposition. Un mur recouvert de sacs poubelles noirs alignés les uns au dessus des autres, et qui respirent. Ces poumons de plastiques se gonflent, se dégonflent, en vagues lentes. Une vision plutôt obscure pour ouvrir la nouvelle exposition du Mucem sur les déchets. »
© https://marsactu.fr/vies-dordures-au-mucem-une-belle-expo-sur-un-sujet-pas-joli-joli/
5 - Décharge de bouteilles en plastique à Chandigarh, en Inde. © REUTERS/Ajay Verma
      http://www.rfi.fr/emission/20170326-1-mucem-exposition-ordures-vies-dechets
6 - Exposition "Vies d'ordures" au Mucem, à Marseille (mars-août2017) © BERTRAND LANGLOIS / AFP
http://culturebox.francetvinfo.fr/arts/expos/le-mucem-expose-a-marseille-les-vies-d-ordures-de-la-mediterrannee-254143.
7 - © https://tarpin-bien.com/exposition-vies-dordures-mucem/


jeudi 6 avril 2017

NEWTON, fotograful


Fascinant. Provocator. Tainic.

Trei cuvinte pentru a rezuma expoziţia inaugurală a Muzeului Fotografiei de la Nisa:
 Helmut Newton - „Icônes” (17 fév. – 28 mai 2017).

Trei imagini în sprijinul acestor calificative.

FASCINANT.
Cum să nu fascineze o expoziţie cu portrete adeseori sulfuroase ale unor foste celebrităţi din lumea politicii, artelor, modei?
În cele două fotografii din dreapta imaginii de mai sus: Claudia Schiffer.

„Une bonne photographie de mode doit ressembler à  tout sauf à une photographie de mode.
À un portrait, à une photo souvenir, à un cliche de paparazzi...”
Helmut by June, 18’24”

PROVOCATOR.
Chicken, French Vogue, Paris, 1994

„J’adore la vulgarité. 
Je suis très attiré par le mauvais goût, plus excitant que le prétendu bon goût qui n’est que la normalisation du regard.”
Helmut Newton, Conférence de presse, 1984, Autriche.

TAINIC.
Ce poate fi mai tainic decât o întâlnire între patru ochi cu o celebritate pe care o admiri?

„J’aime photographier les gens que j’aime, ceux que j’admire et ceux qui sont célèbres,
surtout quand c’est pour de mauvaises raisons.”
Helmut Newton Work, Tachen, Cologne, 2000.



E întotdeauna ceva tainic într-o expoziţie de fotografii.


Mai ales cand e vorba de portrete mari, în alb şi negru, ale unor persoane cunoscute.



Mai ales când acestea te privesc în ochi, chiar dacă poartă ochelari de soare.


Nu poţi să scapi de privirea lor. Simţi că te arde în ceafă dacă le întorci spatele.


Vor să fie privite, să fie admirate sau detestate, dar să nu-ţi rămână indiferente.


Aşteaptă, (ne)răbdătoare să- ţi ridici privirea spre ele.


Sunt obişnuite să trăiască în lumina reflectoarelor.


Vor să fie văzute aşa cum arătau în acea frântură de eternitate în care au pozat pentru Newton.



Iar când spectatorii vor pleca şi lumina reflectoarelor se va stinge,
ei vor rămâne neschimbaţi, nepăsători şi veşnici.

Apropo, oare cum de a acceptat Kurt Waldheim (a doua fotografie din stânga,
în imaginea de mai sus) să lase veşniciei un asemenea portret deloc măgulitor?



Dar atunci ce să mai zicem de Leni Riefenstahl, fascinanta Leni Riefenstahl (1902-2003)?

E drept că Helmut Newton (1920-2004) a fotografiat-o aici la vârsta de 98 de ani,

iar personajele feminine fotografiate de Helmut Newton nu au nimic de ascuns.



Max Schmid, Men’s Fashion, Berlin, 1995.


Mai ales că într-un colţ al studioului este mereu prezentă June Newton, soţia.



Helmut Newton – Self Portrait with wife and models, Paris, 1981.


Fotografia de titlu: Helmut Newton - Rushmore, Italien Vogue. Italy, 1982.