lundi 8 mai 2017

Le Mémorial de Caen – un memorial pentru pace [Radioreportaj (203)]

Bună ziua tuturor !
Aşa cum am promis săptămâna trecută, revin astăzi cu un subiect despre un extraordinar muzeu dedicat secolului XX şi păcii: Le Mémorial de Caen.
Un Memorial care, deşi deţine şi expune o bogată colecţie de mărturii de tot felul privind cele două conflagraţii mondiale, îşi propune în primul rând să fie un vector de propagare a păcii.
Memorialul de la Caen face parte din reţeaua International Network of Museums for Peace


Amplasamentul muzeului este simbolic: piatra de temelie se situează exact acolo unde se afla postul de comandă al generalului Richter, comandantul diviziei 716 germane de infanterie în momentul debarcării în Normandia.
Muzeul propune vizitatorilor mai multe trasee tematice care acoperă perioada, bogată în evenimente, dintre Tratatul de la Versailles şi căderea zidului Berlinului.


Un loc aparte este rezervat diferitelor etape ale celui de al doilea război mondial şi în special bătăliei din Normandia, episod esenţial al eliberării Europei.
Dar mai înainte de a ajunge aici, vizitatorului i se propune o trecere în revistă a perioadei dintre cele două războaie, pentru a înţelege cum a fost posibil să se ajungă în numai 20 de ani, după bilanţul dezastruos, material şi uman, al primei conflagraţii, la o nouă catastrofă.


Urmează apoi un spaţiu subteran dedicat „anilor negri” traversaţi în Franţa învinsă şi ocupată, vieţii de zi cu zi, colaboraţionismului, dar şi diferitelor forme de rezistenţă.
Alte săli sunt dedicate tranziţiei, în 1941, de la un conflict european la un război mondial total de dimensiuni planetare.
Desigur, enumerarea este selectivă.
Deosebit de impresionantă este galeria oraşelor şi satelor distruse în timpul războiului, galerie a cărei vizită se desfăşoară pe un fond sonor ameninţător, compus din huruitul bombardierelor, ţipătul strident al sirenelor şi sunetul asurzitor al exploziilor. Galeria este presărată cu obiecte din viaţa de zi cu zi, recuperate din ruine.


Şi pentru că vorbeam de obiectele, numeroase şi diverse, prezente în expoziţie, de la cel mai modest la cel mai impozant, toate au o formidabilă capacitate de a evoca evenimentele ale căror martori au fost.
Printre ele: maşina de criptat Enigma M4 utilizată de marina militară germană; un glob terestru austriac din 1943 pe care apar schimbările de frontiere datorate cuceririlor celui de al treilea Reich; uniforma unui deportat francez; un zid al unei uzine din Stalingrad, unde au avut loc confruntări de o rară violenţă; celebrul „afiş roşu” editat de biroul german de propagandă şi difuzat în urma procesului grupului de rezistenţi conduşi de Missak Manouchian sau ghiozdanul lui Roger Stern, deportat împreună cu întreaga familie la Auschwitz în decembrie 1943.


Un alt parcurs, intitulat „Lumea după 1945”, prezintă evenimentele ce au marcat cea de a doua jumătate a secolului XX.
Gamela unui deţinut ce a petrecut 19 ani în Gulag, o bucată din zidul Berlinului acoperit cu desene şi inscripţii de locuitorii oraşului, un Trabant şi un Lincoln Continental, un aparat de făcut pop-corn şi o reclamă de neon occidentală sau un carnet de membru al unui partid comunist sunt doar câteva din obiectele ce evocă conflictele ideologice şi crizele Războiului rece, viaţa cotidiană şi propaganda de ambele părţi ale Cortinei de fier, mişcările de revoltă şi represiunea.



În sfârşit, sub clădirea muzeului, într-o veche cazemată, se află galeria laureaţilor Premiului Nobel pentru Pace, inaugurată în 1991.


Le Mémorial de Caen – un memorial pentru pace
Amelia Chirca
Radioreportaj pentru emisiunea
„Ştiinţa în cuvinte potrivite”
de vineri, 5 mai 2017,
cu Corina Negrea şi Dan Manolache pe
Radio România Cultural.