dimanche 23 septembre 2018

Nevoie de tandreţe / Besoin de tendresse (2/2)


Ea e din Cambodgia. El e din Gabon.
Familia ei a pierit sub khmerii roşii. Ea a scăpat. A ajuns în Franţa.


El nu a scăpat. A fost prins şi închis.
A ajuns tot în Franţa.


Le-a fost dat să se întâlnească pe Coasta de Azur, la Nisa.
I-a unit dragostea pentru soare, pentru flori şi culori.


Şi nevoia de tandreţe.
Ea are nevoie să mângâie, să alinte, să spună încetişor vorbe tandre. 
El o aşteaptă în fiecare zi. Să fie mângâiat, încurajat, să simtă că cineva ţine la el.


Ca să simtă pe creştet mâna ei, el îşi apropie capul de ochiurile plasei de sârmă.
Dacă ar putea, s-ar strecura tot afară.


Clipe de tandreţe.
Poate şi de resemnare, de împăcare cu soarta.


Într-un târziu, ea îşi ia la revedere.
El nu scoate niciun cuvânt. 


Ar putea să îi spună măcar o vorbă, dar nu o face.
Doar o priveşte. O priveşte lung, cum se îndepărtează.
 

Ea trece pe lângă mine.
Îmi arată o tufă cu flori albastre.



« Florile astea sunt din ţara mea ! », îmi spune.
« Sunt şi în ţara mea », se corectează apoi, ca să nu supere.

samedi 22 septembre 2018

Nevoie de tandreţe / Besoin de tendresse (1/2)


Ea e din Cambodgia. El e din Gabon.
Familia ei a pierit sub khmerii roşii. Ea a scăpat.
A ajuns în Franţa.


El nu a scăpat. A fost prins şi închis.
A ajuns tot în Franţa.


Le-a fost dat să se întâlnească pe Coasta de Azur, la Nisa.
I-a unit dragostea pentru soare, pentru flori şi culori.
 

Şi nevoia de tandreţe.
Ea are nevoie să mângâie, să alinte, să spună încetişor vorbe tandre.
El o aşteaptă în fiecare zi. Să fie mângâiat, încurajat, să simtă că cineva ţine la el.


Ca să simtă pe creştet mâna ei, el îşi apropie capul de ochiurile plasei de sârmă.
Dacă ar putea, s-ar strecura tot afară.


Clipe de tandreţe.
Poate şi de resemnare, de împăcare cu soarta.


Într-un târziu, ea îşi ia la revedere.
El nu scoate niciun cuvânt.
 

Ar putea să îi spună măcar o vorbă, dar nu o face.
Doar o priveşte. O priveşte lung, cum se îndepărtează.


Ea trece pe lângă mine.
Îmi arată o tufă cu flori albastre.


« Florile astea sunt din ţara mea ! », îmi spune.
« Sunt şi în ţara mea », se corectează apoi, ca să nu supere.

Şi dispare.
Până mâine...

vendredi 14 septembre 2018

Crâmpeie de astă-vară

 Festivalul Vara Magică, Ateneul Român, 18 iulie 2018
Familii de mari muzicieni: Valentin Gheorghiu, Marin Cazacu, Gabriel Croitoru

 Răsărit de soare, Eforie Sud, 28 iulie 2018 

 Carol I şi Festivalul Teatrului de stradă, Bucureşti, 4 august 2018

 Muzeul Naţional Cotroceni, 7 august 2018 

 Grădina Botanică, Bucureşti, 7 august 2018

 Canceie din Transilvania la Muzeul Colecţiilor de Artă, 8 august 2018

 Schitul Darvari, Bucureşti, 9 august 2018

Piaţa Victoriei, 10 august 2018
Foto Mihaela Chirca


Piaţa Victoriei, 10 august 2018
Cine pe cine provoacă?
Vezi şi:
https://www.facebook.com/mihaistefan.chirca/posts/10155699965158359?notif_id=1536940473479645&notif_t=feedback_reaction_generic&ref=notif

Video: Amelia Chirca


Bucureşti, Romania, 10 august 2018
Seara, după o porţie de gaze

 Piaţa Victoriei, duminică, 12 august 2018

 Reduceri de vară, 13 august 2018 

 Trei zile după Lună Nouă, 14 august 2018 

 Montmartre - Alexandre Defaux (1826-1900)
Colecţia Serafina şi Gheorghe Răut, Muzeul Theodor Pallady, 19 august 2018

 Cărţi de recitit, 17 iulie - 20 august 2018

 Mănăstirea Antim, 21 august 2018 

 Lună Plină, 26 august 2018

 După o plimbare prin Obor, 1 septembie 2018

 1 septembrie 2018 - Nou An bisericesc

Sfârşit de vară, 2018



dimanche 2 septembre 2018

Colecţia Serafina şi Gheorghe Răut - Muzeul Theodor Pallady, Bucureşti

Gheorghe Răut, provenit dintr-o veche familie de boieri moldoveni, a fost directorul filialei pariziene a Băncii  Marmorosch Blank, bancă românească înfiinţată în 1848. [Notă: La Bucureşti, pe strada Doamnei nr. 2-6, poate fi văzut şi azi Palatul Băncii Marmorosch Blank construit după planurile arhitectului Petre Antonescu între anii 1915-1923.] La Paris, Gheorghe Răut locuieşte în Place Dauphine la nr.12, la aceeaşi adresă cu pictorul Theodor Pallady, cu care leagă o strânsă prietenie. În 1968, Gheorghe Răut donează statului român o parte din colecţia sa de artă, la care se adaugă lucrări ale lui Theodor Pallady, rămase în atelierul parizian al acestuia. În 1971, în Casa Melik, probabil cea mai veche casă păstrată din Bucureştiul de altădată (1760), se deschide Muzeul Theodor Pallady care adăposteşte Colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut.

Baugin Lubin (1610-1663)
Madona cu pruncul (ulei pe pânză) - detaliu

Theodor Pallady (1871-1956)
Autoportret (1939; creion, creion brun roşcat, acuarelă pe hârtie) - detaliu

Theodor Pallady (1871-1956)
O trăsură pe strada Jacques Callot (creion şi acuarelă pe hârtie) - detaliu*
*din seria „schiţelor de 5 sau de 10 minute”

Theodor Pallady (1871-1956)
Marioara Voiculescu (ulei pe carton) - detaliu*
* Marioara Voiculescu - actriţă (1889-1976)

Interior la etaj din Muzeul Theodor Pallady
(Casa Melik, str. Spătarului nr. 22, Bucureşti)
Pe peretele din stânga: Scoarţă Basarabia, sec. XIX (lână)
Pe centru, jos: Vas, Iran, sec. XIX
Pe peretele din dreapta: Bufet stil Renaştere, atelier francez, sec. XVII (lemn de nuc)

Iran, sec. XIX
Vas - detaliu

Franţa, sec XVII
Bufet stil Renaştere (lemn de nuc)- detaliu

Bufet stil Renaştere - detaliu

Bufet stil Renaştere - detaliu

Atelier francez, sec. XVIII
Sfeşnic (bronz aurit) - detaliu

Joseph-Charles Marin (1759-1834)
Bust de femeie (pământ ars) - detaliu

Şcoală franceză (sfârşitul sec. XVI - începutul sec. XVII)
Biletul de dragoste (ulei pe lemn) - detaliu

Thailanda
Avalokitesvara (?) (bronz aurit) - detaliu*
*pentru Avalokitesvara vezi şi:
http://chirca-aici-acum.blogspot.com/2018/06/avalokitesvara-cu-1000-de-brate-si-1000.html

Şcoală franceză (sec. XIX)
Natură moartă (ulei pe lemn de mahon) - detaliu

Pictor român din Şcoala de sâmbătă (sec. XXI)
 (creion negru şi acuarelă pe hârtie albă) - detaliu

Muzeul Theodor Pallady organizează săptămânal
Şcoala de sâmbătă,
cursuri de iniţiere plastică pentru preşcolari şi elevi din ciclul primar.


Pentru Colecţia Răut şi Muzeul Theodor Pallady, vezi şi
https://www.youtube.com/watch?v=4ACkKu-lHyo