jeudi 31 janvier 2019

O firidă cu un înger - Genova, Italia / Madones des façades à Gênes, Italie



Mi-ar fi plăcut să locuiesc într-o casă care să aibă deasupra uşii de la intrare o firidă cu un înger. 
Îngerul păzitor al casei care să vegheze asupra acelora care îi trec pragul.
Iar la colţul străzii s-ar afla, sus într-o nişă, o Madonă cu Pruncul.
Cred că o asemenea casă exista în Genova veche.
Poate casa mai există şi astăzi.
Am căutat-o mult.
O mai caut.















jeudi 24 janvier 2019

Tricolor, MARe - Muzeul de Artă Recentă, Bucureşti

Născut în România, păstrezi toată viaţa o sensibilitate aparte faţă de alăturarea a trei culori:
roşu, galben şi albastru.
În orice formă s-ar afla, atât timp cât sunt împreună îţi amintesc Tricolorul României.
Dovadă şi exponatele de mai jos, fotografiate în zi de Bobotează 2019 
la MARe - Muzeul de Artă Recentă din Bucureşti.


cca. 1866 -  Steagul Principatelor Române Unite în vremea Domnitorului Carol I
[Colecţie privată]


1952 - 30 decembrie 1947 - Ion Ţuculescu (1910, Craiova - 1962, Bucureşti)
[Ulei pe carton]


1966 - Fără titlu (covor) (detaliu) - Horia Bernea (1938, Bucureşti - 2000, Paris)
[Ulei pe pânză de sac]


cca. 1970 - Atac la poartă - Dorian Szasz (1924, Aiud - 2005, Elveţia)
[Ulei Acrilic pe pânză - cf. Ileana Albici Szasz, email din 28/03/2019]


cca. 1970 - Fără titlu (detaliu) - Mihai Olos (1940, Ariniş, Maramureş - 2015, Amoltern, Germania)
[Ulei pe pânză]


1976 - L’étalage du clochard (detaliu) - Daniel Spoerri (1930, Galaţi)
[Obiecte lipite pe carton]


1989 - Zona fierbinte şi Trei culori - Teodor Graur (1953, Pogăceaua, Mureş)
[Ulei pe pânză]


2006 - Stema României - Anca Bănică  (1978, Craiova)
[Macramé şi vopsea auto pe panou de lemn]*


*Oare de ce imaginea asta mi se pare că ar ilustra perfect
articolul Oanei Popescu, Ateneul şi mileut?


2007 - The Coats - Victor Man (1975, Cluj-Napoca)
[Instalaţie (3 paltoane, cuier)]


2008 - Soldat român în Primul Război Mondial - Tara von Neudorf (1974, Luduş)
[Colaj]


2010 - Ochiul magic - Ingo Glass (1941, Timişoara)
[Placă de aluminiu (vopsită) de 8 mm]


2011 - Ritm nr. 2 - Róbert Köteles (1975, Salonta)
[Acrilic pe pânză]


2014 - Flags (Hungarian-Romanian) - Lörinc Borsos (alias
Lilla Lörinc (1980, Mór, Ungaria), János Borsos (1979; Székesfehévár, Ungaria))
[Acrilic pe lemn]


2015 - Who’s afraid of Blue, Yellow and Red, IV, V - Daniel Djamo (1987, Bucureşti)
[Parte dintr-un act performativ pe o pânză de 700x150 cm,
pictată cu acrilic, peste care artistul a mers în jur de 7 ore]


MARe - Muzeul de Artă Recentă
Bd. Primăverii 15, Bucureşti
ROMANIA

jeudi 17 janvier 2019

Seri de ianuarie în Dr. Felix / Appartement avec vue, Bucarest


« C'est un ailleurs
C'est une chambre avec vue
C'est un ailleurs
Un lien où j'ai vécu… 
[...]
Une vie entière
De la fin au début… »
Henri Salvador, Chambre avec vue









 


Bucureşti, Dr. Felix, 16 ianuarie 2019
Foto MSChirca

jeudi 10 janvier 2019

Tezaur, MNIR - Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti

De la obiecte de podoabă vechi de 7000 de ani, descoperite pe teritoriul României,
şi până la medalia de aur din 1974 a laureatului Nobel de origine română, George Emil Palade, 
Sala Tezaurului de la Muzeul Naţional de Istorie a României adăposteşte nenumărate şi minunate comori.


Iată câteva dintre ele, fotografiate la sfârşit de decembrie 2018.

Am avut apoi plăcuta surpriză să descopăr că analizele fizico-chimice ale multora din aceste piese 
au fost realizate în cadrul unor cercetări conduse de fizicianul dr. Bogdan Constantinescu [1]
vechi coleg la Şcoala primară nr. 146 şi apropiat vecin pe str. Dr. Teohari din Bucureşti.


Coiful princiar getic de la Coţofeneşti*
(sec. IV-III a. Chr.)
* Sat din jud. Prahova, comuna Vărbilău, 
la vreo 25 km nord de Ploieşti.


Coifului îi lipseşte partea superioară a calotei.
În forma actuală este înalt de cca. 25 cm şi cântăreşte 725 g,
la care se adaugă 45 g de „bănuţi” sau „năsturei” desprinşi din partea de sus.
Remarcabile sunt decoraţiile de pe obrăzarele coifului.


„Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăţi de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur. 
Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului de paradă de la Coţofeneşti are grosimi variabile.

Compoziţie chimică obrăzar stânga: 75,7% Au; 22,4% Ag; 0,8% Cu; 0,7% Fe.

Compoziţia aliajului este extrem de omogenă, specifică unei metalurgii avansate a aurului. 
Nu s-au găsit nici un fel de urme de staniu – elementul principal de identificare a aurului aluvionar - ceea ce, 
împreună cu proporţia mare de argint, face puţin probabilă folosirea aurului natural din “placers”-uri. 
Compoziţia indică cel mai probabil folosirea unui lingou de aur aliat cu argint în cantitate mare
 pentru obţinerea unui obiect cu rezistenţă mecanică superioară celei a aurului, 
aspect impus de folosirea efectivă a coifului, probabil în scop de paradă.” [1]

[1] https://uefiscdi.ro/userfiles/file/PN II_PCE_Competitia 2011/SEDINTE PUBLICE/prezentari/
STIINTE SOCIALE SI ECONOMICE; STIINTE UMANISTE/PN-II-ID-PCE-2011-3-0078_Constantinescu Bogdan.pdf


Coiful de argint aurit de la Peretu,
 jud. Teleorman (sec. IV-III a. Chr.)


„Piesa face parte din tezaurul descoperit întâmplător în anul 1970, într-un mormânt tumular getic, 
pe partea dreaptă a râului Vedea, la circa 2,5 km sud de cetatea getică de la Albeşti. [...]
Tezaurul are în total 61 de piese şi cântăreşte 2568,90 g. [...]
Obrăzarul stâng este ornat tot cu un cerb. [...]

Motivul ochilor figuraţi pe partea frontală a coifurilor de la Peretu, Agighiol, Porţile de Fier, 
ca şi pe cele de la Poiana Coţofeneşti şi Cucuteni Băiceni are un stil şi o formă unică. [...]
Homer îi descria pe eroii săi din Iliada şi Odiseea ca posesori ai unor asemenea coifuri:
Neteda-i piele ferind, căci ea e păzită de coiful cel cu plăci de metal şi cu ochi, dăruit de Apolon...” [2]

[2] http://www.muzeulteleorman.ro/e.l. mai 2012.html


Tezaurul de la Pietroasa*,
* Pietroasele, jud; Buzău,
la cca. 25 km vest-sud-vest de Buzău
"Cunoscut şi sub numele popular de „Cloşca cu puii de aur”
a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi ţărani în timp ce luau piatră de pe dealul Istriţa.
Din tezaurul compus iniţial de 22 de piese, autoritaţile au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg. 

Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur: un platou, o cană (oenochoe), 
o pateră cu decor în relief şi o statuetă în centru, un colan cu inscripţie şi un colan simplu. 
Celelalte şapte piese sunt împodobite şi cu pietre preţioase: 
un colan, patru fibule şi două vase poligonale (unul octogonal şi altul dodecagonal).

Aspectul de astăzi al pieselor este rezultatul mai multor distrugeri şi restaurări, 
după descoperire tezaurul având parte de o „biografie” foarte aventuroasă.” [3]


Platoul


Fibula mare



Vasul octogonal


Patera

DEX: Vas de formă circulară şi puţin adânc, folosit în antichitate la săvărşirea libaţiilor
(act ritual care consta în umplerea unei cupe cu lapte, vin etc. 
şi apoi gustarea şi vărsarea conţinutului, ca omagiu adus divinităţii).


„De la cei doi ţărani, tezaurul a fost cumpărat şi a ajuns în mâna negustorului V. 
În dorinţa de a face piesele cât mai compacte şi mai uşor de transportat, acestea le-a lovit cu toporul.
 Piesele recuperate de autorităţi au rămas astfel deteriorate până în 1867 când, cu ocazia 
Expoziţiei Internaţionale de la Paris, au avut parte de o primă restaurare din partea unui bijutier parizian.” [3]


„În 1875 tezaurul a fost furat şi a suferit noi deteriorări, acesta fiind momentul în care a fost rupt colanul cu inscripţie. 
În 1884 traversează un incendiu şi, pentru a fi salvat de flăcări, este aruncat pe fereastră. 
În a doua jumătate a aceluiaşi an face o călătorie la Berlin de unde s-a întors cu o faţă nouă, 
cea pe care o are în continuare şi astăzi.” [3]

[3] - Rodica Oanţă-Marghitu, Tezaurul de la Pietroasa,
în volumul Tezaurul, Editura Age, 2009.



Medalia de aur atribuită prof. George Emil Palade,
colaureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, 1974

„At the Nobel Prize Award Ceremonies on 10 December the Nobel Laureates receive three things: 
a Nobel diploma, a Nobel Medal and a document confirming the Nobel Prize amount.”
„The Nobel Medals in Physics, Chemistry, Physiology or Medicine and Literature are identical on the face: 
it shows the image of Alfred Nobel and the years of his birth and death (1833-1896). 
The image on the reverse varies according to the institution awarding the prize.”
[https://www.nobelprize.org/prizes/facts/nobel-prize-facts/ - 07/01/2019]

„On the reverse side of all three “Swedish” Nobel Prize medals, the main inscription is the same: 
“Inventas vitam iuvat excoluisse per artes,”
while the images vary according to the symbols of the respective prize-awarding institutions.”
„Up to 1980 the “Swedish” medals, each weighing approximately 200 g 
and with a diameter of 66 mm, were made of 23 carat gold.”
[https://www.nobelprize.org/prizes/about/the-nobel-medals-and-the-medal-for-the-prize-in-economic-sciences/ - 07/01/2019]



„Cei trei regi magi veniră şi aduseră noului născut daruri: aur, smirnă şi tămăîe.
Aurul reprezintă inteligenţa!”

[Abbé Ioan-Thomas Raileanu -Predica de Épiphanie, 6 ianuarie 2019,
în limba franceză, la Biserica Sacré-Coeur, Bucureşti.]