Library of Congress - Washington D.C.

Inscripţii dintr-o bibliotecă

 "Inscripţiile şi citatele de pe pereţii şi plafoanele clădirilor exprimă misiunea ambiţioasă a Bibliotecii

de a strânge şi de a împărtăşi înţelepciunea tuturor civilizaţiilor."
[http://www.loc.gov/]



(1) - THE WEB OF LIFE
Shakespeare
[23/12/2011]

La o aruncătură de băţ de Capitoliu, dincolo de o peluză presărată cu câţiva arbori, se ridică azi clădirea principală a Bibliotecii Congresului Statelor Unite ale Americii, sau, mai simplu,
Library of Congress.


În 1800, pe vremea celui de al doilea preşedinte al Statelor Unite, John Adams, când sediul guvernului urma să se mute de la Philadelphia la Washington, s-a luat hotărârea de înfiinţare a unei biblioteci care să conţină "such books as may be necessary for the use of Congress". Pentru început s-au alocat 5.000 de dolari şi biblioteca a fost găzduită în clădirea Capitoliului.


Un mic text extras din Washington, Past and Present. A Guide to the Nation's Capital
(United States Capitol Historical Society, 1993, p. 17) este util pentru a situa începuturile Bibliotecii Congresului la Washington:
 "When the government did arrive in 1800, it found a collection of shantytowns surrounding the unfinished Capitol and White House, connected by a muddy Pennsylvania Avenue. Cattle grazed on the Mall, snakes slithered through unfinished houses, hogs rooted in trash heaps, and mosquitoes bred in an uncompleted canal. The only commercial establishment was a brewery, and just 372 dwellings were found habitable - "most of them small miserable huts," reported one cabinet member - for a population of 500 families plus 300 members of the government."


Numai că în august 1814, trupele britanice au intrat în Washington, au dat foc clădirii Capitoliului şi au distrus cărţile din mica bibliotecă. Thomas Jefferson, fost preşedinte între 1801 şi 1809, a propus în loc cărţile din propria sa bibliotecă: 6.487 de cărţi strânse timp de 50 de ani, "putting by everything which related to America, and indeed whatever was rare and valuable in every science." 


Intuind că vor fi ridicate obiecţii privind diversitatea cărţilor din biblioteca sa, Jefferson a mai scris: "I do not know that it contains any branch of science which Congress would wish to exclude from their collection; there is, in fact, no subject to which a Member of Congress may not have occasion to refer."


În 1886, Congresul a autorizat construcţia unei clădiri aparte pentru Bibliotecă.
Library of Congress şi-a deschis porţile pe 1 noiembrie 1897,
fiind considerată în epocă "the largest, the costliest, and the safest" bibliotecă din lume.
Din 1980, această clădire poartă denumirea de Jefferson Building.


Pe site-ul Bibliotecii Congresului Statelor Unite, http://www.loc.gov/, se remarcă:
"Jefferson Building este o ilustrare a vremii când încă se considera posibil ca toate cunoştinţele să fie strânse între zidurile unei singure clădiri."
 "Inscripţiile şi citatele de pe pereţii şi plafoanele clădirilor exprimă misiunea ambiţioasă a Bibliotecii de a strânge şi de a împărtăşi înţelepciunea tuturor civilizaţiilor."

Un prim exemplu din aceste inscripţii apare în fotografiile de mai sus:

THE WEB OF LIFE IS OF A MINGLED YARN, GOOD AND ILL TOGETHER
(Shakespeare, All's Well That Ends Well, act IV, sc. 2)

Library of Congress, Washington D.C. - foto MSChirca, 2011


* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 



(2) - THE TRUE UNIVERSITY
Thomas_Carlyle 
[07/01/2012]

Să ne continuăm plimbarea prin Jefferson Buiding, clădirea principală a Bibliotecii Congresului Statelor Unite, privind inscripţiile ce le poartă.


După Shakespeare şi al său THE WEB OF LIFE, iată un citat din Thomas Carlyle.
Thomas Carlyle: scoţian, calvinist, scriitor, eseist, istoric şi profesor de matematică, născut în 1795 la Ecclefechan, mort 85 de ani şi două luni mai târziu la Londra. Îngropat, respectându-i-se dorinţa, alături de părinţii săi, la Ecclefechan, deşi contemporanii ar fi vrut ca el să fie înmormântat la Westminster Abbey.


În 1837, Carlyle publică o lucrare în trei volume: The French Revolution: A History.
Charles Dickens foloseşte această lucrare pentru a descrie evenimentele legate de Revoluţia franceză în romanul său A Tale of Two Cities.


Pornind de la notiţele pe care le scrie pentru câteva conferinţe publice, Thomas Carlyle publică în 1841 o carte: On Heroes, Hero-Workship, and the Heroic in History.
Din multele pasaje interesante din conferinţa The Hero as a Man of Letters, iată câteva:

 "A man lives by believing something; not by debating and arguing about many things."

sau

"The place where we are to get knowledge, even theoretic knowledge, is the Books themselves!
It depends on what we read, after all manner of Professors have done their best for us."

şi

THE TRUE UNIVERSITY OF THESE DAYS IS A COLLECTION OF BOOKS.
  
Informaţii pentru text: http://www.loc.gov/ ; http://en.wikipedia.org/wiki/Thomas_Carlyle ; http://www.victorianweb.org/authors/carlyle/heroes

Fotografii din Library of Congress: MSChirca, 2011


* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *



(3) - NATURE IS THE ART
Thomas Browne
[27/01/2012]

Ne continuăm plimbarea prin Jefferson Buiding, clădirea principală a Bibliotecii Congresului Statelor Unite, privind inscripţiile ce le poartă.

 NATURE IS THE ART OF GOD

Citat din Religio Medici de Thomas Browne (19 octombrie 1605 - 19 octombrie 1682), medic şi scriitor englez. Lucrarea a circulat mai întâi în manuscris, până la apariţia, fără încuviinţarea lui Browne, a unei ediţii tipărite în 1642. Ediţia aprobată de autor a fost publicată în anul următor. 

 Dintr-o scurtă autobiografie (1673):
"I was born in St Michael’s Cheap in London, went to school at Winchester College, then went to Oxford, spent some years in foreign parts, was admitted to be a Socius Honorarius of the College of Physicians in London, Knighted September, 1671, when the King Charles II, the Queen and Court came to Norwich. Writ (sic!) Religio Medici in English, which was since translated into Latin, French, Italian, High and Low Dutch."

Library of Congress, Washington D.C. - fotografii MSChirca

Info pt. text: http://www.loc.gov/; http://en.wikipedia.org/; http://penelope.uchicago.edu/relmed


* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *



(4)  THERE IS NO WORK OF GENIUS
James Russell Lowell 
[07/03/2012]


Ne continuăm plimbarea prin Jefferson Buiding, clădirea principală a Bibliotecii Congresului Statelor Unite, privind inscripţiile ce le poartă.
 

"THERE IS NO WORK OF GENIUS WHICH HAS NOT BEEN THE DELIGHT OF MANKIND,
no word of genius to which the human heart and soul have not, sooner or later, responded."

James Russell Lowell (1819, Cambridge, Massachusetts -1891, Cambridge, MA)
poet, critic literar şi diplomat american
Among my books. Rousseau and the Sentimentalists.
 


* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *


(5)  IT IS THE MIND
Ovidiu
[18/04/2012]

Ne continuăm plimbarea prin Jefferson Buiding, clădirea principală a Bibliotecii Congresului Statelor Unite, privind inscripţiile ce le poartă.


IT IS THE MIND THAT MAKES THE MAN, AND OUR VIGOR IS IN OUR IMMORTAL SOUL.


Citatul de mai sus îi este atribuit lui Ovidiu, uneori chiar şi cu o localizare precisă: Metamorfozele, XIII.



Am căutat pasajul de mai sus în mai multe traduceri în engleză ale Metamorfozelor
aici
şi dincoace
sau aici
dar nu l-am găsit.
Poate nu l-am căutat bine. Dacă-l găsiţi, daţi-mi, vă rog, de ştire!


Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire